Vindecare

N-o să mai caut vindecare
Acolo unde nu-i scăpare
Și spre marea mea rușine
Doamne-am uitat tocmai de Tine

Tu fiind Stăpânul cui avea
Isus o boală foarte rea
Apelând pentru scăpare
La a omului vindecare

Și în stânga și în dreapta
Așa cum alerga și Marta
Când Isus le era oaspe
Spre a-i pregăti bucate

În loc să-ți ascult cuvântul
Cum făcea atent Maria
Gându-mi rătăcea Mesia
La cel ce lucra pământul
Și îmi va săpa mormântul

Gura-i neagră zarva-i multă
Mă irită și mă cheamă
Dar Tu Doamne-n haina albă
Știai c-o să mă iei la nuntă

De-odată surâsul Tău
Inima mi-a luminat
M-am oprit epuizat
Fiind ca un aluat
În mâna lui Dumnezeu
Ce din Eden m-a strigat

Adam... Adam mă chema
Iș și ișa ne striga
M-am aruncat la pământ
Știind că n-am merita

Deloc vindecarea Ta
Fiindc-o haină ne-am croit
Din frunzele dimprejur
Vina fiind numai a mea
Și nu a fructului oprit

Ca un val de oxigen
Plămânii mi-a străbătut
Suflul Tău Suflul Etern
A venit ca la-nceput

Tu ești leacul robului
Și suflarea de viață
Cercetarea orbului
Focul nevăzut la față

Te-ai milostivit de mine
Cum adesea ai făcut
Însă azi duhul din mine
Îmi părea deja pierdut

Cu gându-nălțat la Tine
Mulțumesc Etern Stăpâne

Blându Ioan
05 03.2025.