Când neînțeleasă ești de oameni, și nimeni nu-ți cunoaște dorul,
Cel ce-ți cunoaște suferința și lacrima e Creatorul!
Când tot ce faci și lași în urmă nu-i prețuit precum ai vrea,
Există-n Univers un Tată ce-ți vede toată truda ta!

Când tu, femeie sau fetiță, ai vrea să însemni ceva în viață,
Să știi că Isus este Cel ce cu iubire te răsfață.
El îți cunoaște toată viața, tot gândul tău îl vede El,
Cu mâna Lui, El te ajută să ajungi, păzită, tu spre țel!

Când tu, mămică obosită, ai vrea o clipă de răgaz
Și nimeni parcă nu îți vede tristețea ta de pe obraz,
Când vrei să te aduni în sine, să poți iubirea-ți să oferi,
E-un Tată blând în al tău spate ce te ajută să mai speri!

Când totul este doar o fugă și-o viteză fără grai,
Parcă faci multe fără capăt, dar nu mai reușești să stai,
Aș vrea să-ți spun: când gălăgia și freamătul e tot mai mare,
Oprește-te pentru o clipă, să cânți cu dor tu o cântare!

Oprește-te, căci viața-i scurtă și toate nu le reușești.
Ai grijă ce faci tu cu timpul, învață-te ca să trăiești!
Învață-te să dai în viață prioritate lui Isus,
Ca El să îți conducă pașii și ziua ta cu-un dor nespus!

De ești femeie sau fetiță, sau o mămică visătoare,
Lasă-ți viața ta întreagă la Domnul nostru la picioare!
Și vei vedea ce bucurie și ce iubire vei avea
Când vei trăi a ta viață precum e sfânta voia Sa!

Să vii mereu în rugăciune, în orice zi, în orice seară,
Să-I spui durerea lui Isus, și El va lua a ta povară.
Și vei vedea cât de frumoasă e viața lângă Dumnezeu,
Căci chiar prin ape de vei trece, vei fi mereu în brațul Său!

Și-atunci nicicând nu vei căuta aprecieri la cei din jur,
Nu-ți va păsa de te iubesc sau de se poartă tot mai dur.
Atunci inima ta plăpândă va fi umplută de iubire,
Căci tu deja în viața ta Îl ai pe El – Iubitul Mire!