Ordinea Creaţiei

Când creaţia, după păcat
Privind terra, soare şi lună,
Prin stele mii, s-a conturat
A fost numită foarte bună!

Pământul, cel pustiu şi gol
Ce sta-n beznă şi-ntuneric,
Şi-a restrâns apele-n ocol
În glob cu formatul sferic.

S-a ridicat în zări uscatul
Cu numele numit pământ,
Şi aşezat a fost în spaţiul
Nemărginirii, prin Cuvânt.

Când stelele, le-a rânduit
Domnul în căi prestabilite,
În vastul drum, din circuit
Îşi duceau faima neclintite.

Prin spaţii inter-planetare
Cohorte în mii de Galaxii,
A fost trasate prin hotare
De sori şi-alte sisteme vii.

Şi toate legile-şi respectă
Şi nu se-abat din calea lor,
Urmând o ordine perfectă
Mărind pe-Acelaş Creator.

Astfel au fost şi-or rămâne
În veci minuni nepieritoare,
În Universul vast ce spune
Despre Puterea Creatoare.

Flavius Laurian Duverna
30 iulie 2008