De setea Vieții Tale, noi nu vom mai muri -
Nu vom gusta din moarte niciodată.
Vom adormi o clipă, dar Tu ne vei trezi,
Ca pe-un copil un glas iubit de tată.

De plapuma țărânei ne-i dezveli plăpând,
Cu-al Tău sărut preadulce de chemare,
Pe noi, acei ce-odată ne-am așternut plângând
De-un dulce dor, nebănuit de mare.

Și ochii i-om deschide... și-atunci Te vom vedea -
Ni-i împlini a inimii dorință.
Ne-om sătura, Isuse, de sfântă fața Ta,
De niciun chip cum n-a mai fost putință.

Când, Viață și-Nviere, pe veci ai biruit,
Urcând pe deal cu dragoste Cărarea,
Ne odihnim în Tine... un pic am ațipit...
Și Te-așteptăm în zori... cu Deșteptarea.

Amin.