Psalmul 102

O rugăciune a unui nenorocit
Care își varsă amărăciunea
Înaintea Domnului


Ascultă-mi Doamne rugăciunea
Strigătul meu la Tine s-ajungă
Fiindcă m-a cuprins putreziciunea
Și Doamne pe dușmanii mei îi alungă.

În necazul meu greu nu mă amâna
Și nu-mi ascunde Fața Ta
Pleacă-Ți urechea spre mine Stăpâne
Dumnezeul meu ia aminte la mine

Ascultă-mă degrabă Tată
Că zilele îmi trec ca nebune
Inima mi-e arde ca iarba uscată
Și oasele-mi ard cum arde-un tăciune.

Mă usuc ca iarba și plâng
Chiar și pîinea uit să mi-o mănânc
Gemetele îmi sunt așa păcătoase
Încât carnea mea se lipește de oase.

Pentru cel ce bine mă știe
Parcă-s pelicanul rătăcind în pustie
Nu mai pot dormi și sunt ca o pasăre
Înstrăinată-n grădină pe-un par de mazăre.

Și ca o cucuvea pe un zid dărâmat
Cum vezi mi-e și ochiul în lacrimi scăldat
Ca și cum n-aș avea viitor
Potrivnicii mei jură pe mine în mânia lor.

Am ajuns în greutăți să întrec măsura
De-mi amestec lacrimile sărate cu băutura.
Ieri ca și azi și sigur și mâine
Mănânc țărână în loc de pâine

De lacrimi nu-mi văd pasul pe cale
Toate din pricina mâniei Tale
Mă apropii Doamne de moarte
Că m-ai ridicat și m-ai aruncat departe.

Zilele mele-s ca umbra ce mă-nsoțește degeaba
Și viața mea se usucă ca iarba
Dar Tu Doamne împărățești pe vecie
În veci de veci pomenirea Ta să fie

Pentru Sion a venit vremea hotărâtă lui
Tu Te vei scula și Te vei îndura
De pietrele și dărâmăturile Sionului
Iubite tare de robii Tăi.

Atunci neamurile se vor teme
De Numele Domnului
Și împărații pământului
Se vor înfrica Doamne de slava Ta.

Și va veni o zi
Când Sionul iarăși îl vei zidi
Nevoiașului ruga Tu-i ascultă
Și tocmai pe cei ca el îi inviți la nuntă.

Despre lucrul acesta și-această zi
Să se scrie pentru neamul de oameni care va veni
Să laude pe Domnul neamul ce se va naște
Ca la exodul din ziua de Paște

Dumnezeu privește din ceruri de departe
Pe prinșii de război să-i izbăvească de moarte
Ca să vestească Numele Domnului
Și laude aceștia s-aducă Sionului

Până și asta este puțin
Să-l și laude pe Yah în Ierusalim
Atunci toate popoarele se vor uni
Tatălui și Duhului spre a-i servi
Toate noroadele se vor strânge
Și nu va mai curge picătură de sânge
Iar eu atunci îl voi implora
La mijlocul zilelor mele nu mă lua.

Anii Tăi țin veșnicii
Acum Te-așteptăm Doamne să vii
Tot pământu-n vechime l-ai întemeiat
Și cerurile-nalte totodat

Ele vor pieri
Într-o bună zi
Tu vei rămâne veșnic Stăpâne
Ele se-nvechesc cum se-nvechește o haină

Le vei schimba ca pe-un veșmânt
printr-o taină
Tu ești același zi de zi
Și anii Tăi nu se vor sfârși
Țara vor locui fiii robilor Tăi
Ce nu vor să știe de alți dumnezei
Sămânța lor va rămâne
Înaintea ochilor Tăi
Aleluia pururea
Între-ai săi fii
În Domnul vieții, viața mea va fi.

AMIN
Moldovan Pavel
04.02. 2024.
Alba Iulia