Tu stii sa taci si totusi sa vorbesti tacand
Mai stii sa plangi si totusi sa zambesti plangand
Tu le stii pe toate cate sunt si cate-au fost
Tu esti tot si ai putut din toate sa-ti faci rost

Tu esti nimic si totusi tinzi spre infinit
Esti laudat dar stii sa stai la toate linistit
Tu poti sa-ti scalzi fiinta in lumina clara
Si totusi sa-mi umbresti viata cu dulceata ta amara

Esti pretios si totusi esti facut din praf si tina
Ca negura ti-s ochii,scaldat esti in lumina
Vazduhul nu mai poate sa cuprind-al tau pustiu
Esti sec, uscat si ranced dar plin de energie,viu

Mai vino,umple-mi viata cu zambetu-ti amar
Sa nu traiesc in miez de zi dulceagul meu cosmar
Puterea ce o ai,trimite-mi-o si mie
Sa nu-ti mai uit fiinta de-ar fi sa dormi o vesnicie