FERICIŢI VOR FI

Fericirea e dorită
De oricare muritor
Însă, înţelegerea-i greşită
Fericirea, e ceva nepieritor.

Poţi avea chiar munţi de aur
Într-o zi îi vei lăsa
Şi vei fi numai tu singur
Tu şi cu pedeapsa ta.

Fericiţi săracii în duhul
Afirma Domnul Isus
Plini de ei va fi vazduhul
Când, vom zbura, spre ceruri sus.

Cei ce plâng sunt fericiţi
Veşnic vor fi mângâiaţi
Chiar dacă sunt prigoniţi
Ei sunt binecuvântaţi.

Fericiţi sunt cei ce-s blânzi
Iar a lor purtare-i sfântă
După dreptate-s flămânzi
Zilnic ei spre cer se-avântă.

Fericiţi cei milostivi
Şi cu inima curată
Cu săracii îs afectivi
Ei pe Domnul îl aşteaptă.


Toţi ce pacea o iubesc
Şi aleargă după ea
Cuvântul îl împlinesc
Aşteptând venirea Sa.

Chiar de vor fi prigoniţi
Pentru-a lor neprihănire
Vor rămâne fericiţi
Vrednici de a Lui iubire.

Ocărâţi şi alungaţi
De acei necredicioşi
Vor rămâne neântinaţi
Prin Domnul victorioşi.

Bucuroşi întotdeauna
Purtaţi parcă de-un mister
Cu toţi vor primi cununa
Când vor fi sosit în cer.