Doar voia Lui

E timpul când nelegiuirea
Cuprinde întregul pământ
Și dragostea, și fericirea
Nu se mai văd și nu mai sunt.
Atât de mare-i rătăcirea
Celor care se cred curați
Și cari trăiesc cu amăgirea
Că-s buni și binecuvântați.
Se crede o mare minciună
Spusă de oamenii stricați
Că lumea-aceasta este bună
Și oamenii cu toți sunt frați,
Că nu există condamnare
Pentru păcatul făptuit
Că nu e iad, că nu-i pierzare
Că nu e raiul pregătit.
Se crede că va fi schimbare
În bine pentru om curând
Că va urma o transformare
În fapte, vorbe și în gând,
Dar este doar o amăgire
Căci omu-i predispus spre rău
Și își îndreaptă cu grăbire
Spre chin cumplit sufletul său.
Nu vrea să aibă azi iertare
Considerând că n-a greșit
Nu se căiește spre-ndreptare
Să fie de rău mântuit.
Astfel în grabă se îndreaptă
Spre un final nefericit
Și nu știe că îl așteaptă
Pierzarea-n locul pregătit.
Acei ce cred Sfânta Scriptură
Chemați sunt spre a arăta
A Domnului învățătură
Ce-i de folos spre-a îndrepta.
E de folos de e primită
Și-i aplicată-n orice zi
Altfel, omul cade-n ispită
Doar ascultând va birui.
Cuvântul Sfânt pe toți îndeamnă
Să se întoarcă din păcat
Să lase tot ce îi condamnă
Și-n lanțuri grele i-a legat,
Ca să găsească liberare
S-aibă viață prin Isus
Ce le oferă vindecare
Dacă doresc un trai supus.
Oricare om de-o să primească
Cuvântul cel venit de sus
Avea-va harul să trăiască
S-aibă iertare prin Isus.
Avea-va o nouă viață
Și-o liberare din păcat
Mergând înspre o dimineață
Cum niciodată n-a aflat.
În suflet va avea lumină
Pe Cale se va bucura
Iar inima de roade plină
Drapelul sfânt va flutura.
La orice pas de pe cărare
Doar voia Lui va-nfăptui
Până în clipa de plecare
La Tatăl cel din veșnicii.