Zile de Sfârşit

Zile de sfârşit ne-ndeamnă
Să cercetăm şi să-ntrebăm
În timpu-n care noi ne-aflăm,
Atâtea grozăvii ce-nseamnă
Pe fragilul pământ, ce stăm?

Ce-nseamnă, atâtea mişcări
Născând din marile oceane
Curenţi puternici de cicloane,
Pornind spre cele patru zări
Cum şi-n suflări de uragane?

Pe tot pământul, se extind
Nenorociri ce iau amploare
Uimind cu forţa lor cea mare,
Şi zone verzi, ce le cuprind
Se-aprind şi ard pustiitoare.

Şi catrastrofele îngrozitoare
Pornite-n goana lor nebună
Pe pământ, se tot răzbună,
Scriind istoria cu-nfrigurare
Căci după vânt vine furtună.

Pe tot pământul se întinde
Spectrul crizei economice -
Care restricţii vrea s-aplice;
Popoarele în braţe prinde,
De lipsa-i nu se pot dezice.

Numai puterea Celui Sfânt
Care necontenit veghează
Ea controlează şi stopează,
Dezastrele...de pe pământ
Ce cu grăbire, înaintează.

El vrea ca-ntreaga omenire
Să poată afla a Sa măsură,
Cu câtă sfântă amvergură
'N-a dragostei desăvârşire,
A revărsat-o,... peste ură.

Căci El L-a dat pe Fiul Său
Pe Golgota supus să moară
'N blestemul crucii şi ocară,
Zdrobind puterea celui rău
Astfel ca nimeni să nu piară.

De-aceea-n ultima strigare
El va lucra prin Duhul Sfânt
Vestirea Sa, să-şi ia avânt,
Ca prin putere a Sa lucrare
Să strălucească pe pământ.

Flavius Laurian Duverna
06 decembrie 2007