Un om de cumpătare …

Un om de cumpătare, râvneşte doar la bine!
El nu se-aruncă-n iazul ce-i pregăteşte rău!
De-aceea-şi ia cu dânsul, unelte, ca să-mbine
Vreo barcă, sau o plută, spre-a-l trece hâdul hău,

Și-un lemn cu faţa lată, ca să vâslească-n tihnă
Până va trece sigur, infernul blestemat!
Se roagă azi la Domnul să-i dea apoi odihnă
Spre-a se-apuca de treabă, ca omul aşezat,

Putând să ia, cu milă, în luntrea sa Creştină,
Mai mulţi tovarăşi vrednici de lucrul Credincios,
Punând în fruntea obştii, un Suflet de Lumină
Și Cartea de-Ȋnvăţare, a Bunului Hristos!