Pe stâncă
Autor: Gabriela Turculetu  |  Album: FULGI DE ZAPADA  |  Tematica: Diverse
Adaugata in 14/08/2007
PE STANCA

O picatura de apa
Se prelinse-nfrigurata
De pe pervazul cu zapada
Dar se si opri de spaima.

Gerul turbat
Furios a-ncercat
S-o prinda in mreje
Si-n chingi sa o lege.

Picatura cea mica
Cuprinsa de frica
A inghetat
Dar nu s-a schimbat.

A ramas cristalina
Si-atat de divina.
Nu s-a inchis la culoare
Ci doar a devenit mai tare.

***

Tot asa si un crestin
Daca a trecut prin chin,
Daca raul cel turbat
Sa-l lege a incercat,

El a ramas neschimbat
De Isus ancorat.
Nu s-a schimbat la culoare
Ci a devenit mai tare.

Pe Stanca fixat,
De ploaie udat
Si chiar chinuit
Va fi neclintit.

Dar omul de tina,
Inglodat in vina
Va putea oare
Sa ramana tare?

Da, sigur ca poate
Daca sta aproape
De Stanca divina
Ce straluceste-n lumina.

Caci Stanca-I solida
Si e neclintita.
Atat cat vor ramane una
Nu il va clinti furtuna.
Pentru ca eu cred ca fiecare poezie in general, si poezia crestina in special, trebuie sa contina un adevar central, in poezia de fata am vrut sa scot in evidenta faptul ca noi, ca si crestini trebuie sa ramanem ziditi in Hristos si indiferent ce incercari vor trece peste noi sa nu ne schimbam dragostea pentru Dumnezeu. Solutia ca sa reusim acest lucru este sa ramanem intotdeauna pe Stanca, adica Dumnezeu, sau cum spune Biblia, sa ramanem"ascunsi cu Cristos in Dumnezeu" si zic ca Dumnezeu sa ne ajute la aceasta.


Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 2099
  • Export PDF: 3
  • Gramatical corect
  • Fără diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni
Eclesiastul 11:9 Bucură-te, tinere, în tinereţea ta, fii cu inima veselă cât eşti tânăr, umblă pe căile alese de inima ta şi plăcute ochilor tăi, dar să ştii că, pentru toate acestea, te va chema Dumnezeu la judecată.