( Poezie de dragoste)

Am asteptat de mult aceasta zi.
Priveam pe geam, ma plimbam prin campii,
Ma intrebam: ”Oare, ai sa mai vii?”

Simteam cum inima imi arde,
Un foc sfant, de sus din cer,
Spre iubitul meu, iubitul meu. .

Ce v-a putea, a ne desparte?
Cand cu noi, e Dumnezeu?
Caci dragostea, strabate marea! ,
Ea deschide, chiar portiile de fier! .

Ea, e arama principala,
Cu care, vom lupta mereu.
Sa un cadem de oboseala,
Cand cu noi, e DUMNEZEU!

Oh! Ar fii multe de spus,
Dar haide-m, ca sa alergam,
Ia-ma de mana, si spre apus,
Printre flori, in dragoste sa stam.

Iar eu, iubita ta,
Iti soptesc, cu vocea blanda,
“Tu! esti iubirea mea!
Nimic! nu are sa ne smulga”

Iti multumesc, caci esti cu mine,
La bine, la greu si in necaz,
Mi-ai dat puteri, sa cred in tine,
Si-n dragostea, ce ne-a legat…

Te iubesc