Noi vă vedem
autor: Nichifor Nicu
06/08/2022. ora: 02:40

Ați reușit să faceți din scriptură
O carte după bunul vostru plac
Iar cine nu este de acord cu voi,
Îl încolțiți și îi veniți de hac

V-ați strecurat ca lupii-ntre mioare
Și-ați devorat în cale tot ce va ieșit.
Ați semănat sămânța voastră blestemată,
Iar spre tristeția voastră, sămânța n-a rodit.

De-atâta vreme vă ascundeți viclenia
Și așteptați ascunși în blănile de oi
Să mai dați din nou târcoale pe la turmă,
Să vă mai bateți înc-o dată joc de noi.

V-ați pregătit atât-amar de vreme
Și v-ați acumulat versete după plac
Și sunteți gata să loviți cu ele-n turmă,
Ca să o nimiciți din nou, s-o faceți praf.

Sunteți ca râia, ca păduchii, precum ciuma,
De voi se scapă doar cu arme grele...
Doar cine-i tare în Hristos, va reuși,
Să scape turma de necaz și zile rele.

Voi trăiți cu o senzație tristă
Și credeți că sunteți de neatins.
Însă vă amintesc acum de David,
Care pe Goliat cu o piatră l-a învins.

Să nu aveți vreodată îndoiala
Și să nu trăiți cu gândul că scăpați,
Noi vă vedem, chiar de tăcem din gură,
Dar vine ziua când afară veți fi dați.

Ajunge cât v-ați belferit în turmă,
E timpul revoluției aici și-acum!
Lăsați-ne, plecați, de voi n-avem nevoie
Ne descurcăm și fără voi pe drum.

Noi nu mai vrem să fim căruța voastră,
Ne-am săturat în spate să vă tot cărăm.
De nu plecați de bună voie, singuri,
Noi vă promitem că în drum v-abandonăm!

Nu ne iubiți și nici nu ne-ați iubit vreodată,
Voi v-ați iubit doar funcțiile și faima
Doar n-ați crezut că suntem chiar tâmpiți,
Doar n-ați crezut că o să vă dăm și haina?

Din turma noastră sfână și curată,
Nu veți mai pleca cu absolut nimic.
O să rămâneți de rușine în istorie,
Și o să dârdâiți în ploaie și în frig.

Cuvântul vostru este gol, fără valoare,
Iar sfatul vostru, pastrați-l pentru voi.
Ne-am săturat de-atâta înșelare,
Ne-am săturat să fim hrăniți doar cu gunoi.

Ne-ați stricat și sufletul și conștiința
Și-ați vrut și bucuria să ne-o luați.
Ați vrut să ne lăsați fără putere,
Să fim cu toți bolnavi, handicapați.

Ați înundat puternic sfânta adunare
Cu legi stupide și cu reguli mincinoase
Iar cine nu v-a dat dreptate și nu s-a supus,
L-ați aruncat afara-n locurile-ntunecoase.

Nu mă aștept să luați deloc aminte
La cele scrise către voi, „stimați” golani
Însă vă cred în stare de-un atac puternic
Asupra mea cu ură și cu bolovani.

De ați avea voi o astfel de putere,
Pe rug aprins m-ați pune și m-ați biciui
Dar ce păcat și cât de trist e pentru voi,
Că nu puteți lucrarea asta-nfăptui.

Dar gata, e deajuns, prea multe cuvinte
Sunt cert convins că nu veți asculta.
Dar vă avertizez și luați bine aminte,
E-aproape ziua când voi veți pleca.

De-abia atunci va fi o sărbătoare
Și toată adunarea liberă va fi,
Când veți pleca, veți lua cu voi furtuna
Pe care ați creat-o pentru-a ne nimici.

Vă salutăm, dar doar din complezență,
Nu-i ca și cum ne-ar mai păsa de voi.
Ajunge, de azi începe sfânta revoluție,
Drum bun, să nu va mai întoarceți pe la noi!