Necredința lui Toma
Fii statornic în credință adâncă, nu te îndoi ca Toma,
Care zicea mereu: , , Nu cred că-I viu, până nu văd, , !
Să ating cu mâna mea, locul unde se află, văzându-I rana,
Semnele piroanelor, în palmele Sale, atunci am să cred.

Nu te îndoi ca Toma, fii drept și bun și tare credincios,
A mers în Galileea, vrând Toma, pe drept să se convingă,
Tainica Înviere, este adevărată, a Înviat din morți, Hristos,
Biruind moartea pe vecie, numai El, putea s-o învingă!

Și-a dat seama de îndoială, s-a smerit atunci și a acceptat
Că Isus Domnul, e în Galileea, e aici, e viu, și nevătămat,
Mai mare i-a fost credința auzindu-L: , , Vin-o la Mine îndat,
Pune degetul pe rană, că sunt Eu, viu și Domn, cu adevărat!

Cu frică și cu teamă, am căzut jos, sfios, la ale Lui picioare,
Atunci, am zis înduioșat: , , Domnul meu și Dumnezeul meu, , ,
-Doamne, iartă-mi necredința mea, cerând cu umilă îndurare,
Iartă-mi vina necredinței prin Tine Doamne, să-L văd pe Dumnezeu!

Fericiți sunt toți acei credincioși aleși, care încă n-au văzut,
Sunt mulți Doamne, care n-au văzut, dar de Tine, au auzit,
Dar au mers cu credință mare, în Tine Doamne, au crezut,
Credința lor neclintită, pe Domnul Isus, cu iubire L-au primit!

Ne proșternem cu recunoștință, în Fața Ta Isuse, azi, Te rugăm,
Ne iartă vina necredinței, delăsarea și îndoiala, dă-ne credința,
Ne curățește de noroiul deznădejdei, din starea ce ne aflăm,
La Tine Doamne, este izbânda, puterea în luptă, dă-ne biruința!