N-am alergat în viața asta
După slujbele înalte,
Fiindc-am preferat dulceața
Darurilor minunate.

Omu'-ți poate da o slujbă
Dacă-i faci pe placul său,
Darurile se-obțin prin rugă,
Le dă numai Dumnezeu!

Tre' să fii puțin fățarnic
Și să joci cum cântă struna,
S-o faci pe milosul darnic,
Să-mparți prada ta cu hiena.

Să zâmbești la toți forțat
Și să taci când tre' să spui,
Altfel, nu prinzi alt mandat,
Ești scos din slujba "domnului"

Secerișul este mare
Și noi stăm la calabalâcuri.
Ne certăm care-i mai mare,
Alergăm după nimicuri...

Când Isus îți dă o slujbă,
Nu ți-o ia la patru ani!
Oamenii, în schimb, te-alungă,
Stai în slujbă cât ai "fani".

Am furat modelul lumii,
Noi, cei plini de Duhul Sfânt. .
Se-nvârt în mormânt străbunii,
Ei mureau pentru "Cuvânt"

Noi păzim cu sfințenie
Datinile omenești,
Dar călcăm cu bună știre
Ce e scris, că-s mulți firești.

Să ai preoți după plac,
Iar poporul să nu-i vrea?
Mă abțin, mai bine tac,
Că-s puși fără voia Sa!

Nu poți repara-ntr-o zi
Ce-ai stricat o viață întreagă,
Ce e strâmb, tot strâmb va fi,
Precum funia-n desagă.

Mai demult, alegea Domnul
Slujitori pentru lucrare,
Dar acum alege omul
Și vrem har în adunare. .

Prieteni, neamuri si obligații,
Asta nu-i sinceritate. .
În zadar postesc toți frații
Dacă-s scopuri necurate.

Dac-ar ști ce vremuri grele
Îi pândesc pe slujitori,
Cu genunchii pe podele
Ar sta noaptea până-n zori.

Nu-ar mai da mereu din coate
Să ajungă, și să fie...
Am trăi, cât se mai poate,
Toți în sfântă armonie.

Nu i-am mai privi de sus
Pe-acei mici și ne-nsemnați,
Căci urmașii Lui Isus
Se iubesc, trăiesc ca frați.

Se apropie întunecimea
Pentru-al Domnului popor.
Nu mai merge cu lingușirea:
Ori martir, ori vânzător. .

Verifică-te, creștine!
Cine ești, ce scopuri ai...
Și când faci cuiva un bine,
Cu ce gând murdar îi dai?

Până când vrei să zidești
Pe nisipul mișcător?
Mai bine te pocăiești...
Altfel, pierzi cerescul zbor.