În mijlocul oilor te-ai coborât,
Și ai venit Tu Cel de sus,
Pentru a cerceta turma Ta,
Și să vezi starea sa.

Ai privit și ai văzut în dată,
Căci starea oilor era gravă!
Și te-ai coborât la turma Ta,
Să stai de vorbă cu ea.

În mijlocul ei Tu ai ajuns,
Și ai pătruns cu un har nespus,
Încât oile au venit spre Tine degrabă,
Voioase să le duci acasă.

Le-ai arătat calea Ta,
Și ai spus să nu se abată de la ea!
Căci este singura cale unde v-or găsi,
Odihnă și pășune în veșnicii.

Astăzi puține oi au mai rămas,
Pe calea ce le-ai arătat,
Puține mai cunosc glasul Tău,
Glasul sfânt de Dumnezeu.

Unele sau îndepărtat,
E mai bună lumea cu păcat!
Altele au obosit și nu mai pot lupta,
Să ajungă la capăt unde le vei aștepta.

Altele au rătăcit,
Și bâjbâie departe de Cel ce le-a iubit,
Caută să se lupte cumva,
Dar fără Domnul să ajungă la țintă acuma.

Si uite așa Cel ce ai venit,
Și în mijlocul oilor te-ai oprit,
Turma pe care odată ai mântuit,
Nu mai urmează calea pe care Tu ai poruncit.

Doar Tu mai poți face ceva,
Să scoți din nou la capăt turma!
Doar Tu poți interveni,
Sfinte Tată din veșnicii.

Diavolul prea mult oile le-a înșelat,
Ba mai mult de el au ascultat,
Și au ajuns în dată,
Departe de Tine Sfinte Tată.

Tu însuți vezi degrabă,
Turma Ta cum se departă!
O Dumnezeule mare,
Oile au nevoie de salvare.

Au nevoie de scăparea Ta,
Să le scapi Tu acuma,
Să scapi oile Dumnezeule mare,
Din cursa unde sau prins aproape toate.

Nu lăsa ca turma Ta,
Să rătăcească departe acuma!
Dacă în mijlocul oilor ai venit,
Mai cercetează-le odată grăbit.

Mai strigă-le odată pe nume,
Să audă glasul Tău care spune:
Veniți degrabă la Mine,
Și lăsați lumea căci Eu va duc în veșnicie.

O Doamne mare,
Tu poti să dai salvare!
Tu poți degrabă,
Să ridici turma toată.

Fie binecuvântarea Ta,
Peste toată turma acuma,
Să se întoarcă cât mai degrabă,
La Tine să nu mai rătăcească.

Amin