Izbăvirea-mărțișor neprețuit
Autor: Anonim  |  Album: fara album  |  Tematica: Diverse
Resursa adaugata de despescu in 04/03/2022
Izbăvirea-mărțișor neprețuit


Din drumul către moarte, m-ai întors
Pășeam pe acel drum, neputincios,
Tu mi-ai spus:
Încrede-te în, Fiul Omului Domnul-Isus-,
În Isus Hristos,
Las-a ta muncă, fără țintă și fără folos
Eu, Sunt Izbăvitorul celor istoviți,
Părăsiți, drumul pe care pășiți,
De plăceri, de o clipă,
Venind la, Mine-o să vă pocăiți,
Și-o să vă fac nemuritori,
Vă fac cu, Mine, biruitori
Eu nu vreau nimic, din ce-ați strâns,
Vă fac, stăpâni pe trup și vă sfințesc,
Și-n bucurie, vă întorc, din plâns
Prin darul, Duhului Cel Dumnezeiesc,
Întâi, m-ai încercat în foc, m-ai înjosit,
Până-ntr-acolo-n pragul deznădejdii,
Cum tace-n moarte, omu-am amuțit,
Fără speranță, umblam nesocotit
Prin groaznice primejdii,
Dumul acela părând fără sfârșit,
Și când nu mai aveam, speranță, în nimic
Mi-ai arătat, de ce atât de tare, sunt lovit,
Aveam o cruce și m-am prăbușit,
La crucea unei lumi, de plumb,
La crucea, Ta, Isus nu m-am gândit,
Prin moartea Ta Tu Doamne-Ai biruit.
M-ai miluit, prin ea Slăvit Isus, m-ai izbăvit,
Mi-ai dat viață fără de sfârșit.
Tu, ai fost încercat, cu mult mai rău,
N-Ai fost om nesocotit ci Dumnezeu
Și m-ai lăsat să văd un drum, ducând, la viață
O Cale-n care, am acum, speranță.
Unicul, drum, credința-n Dumnezeu,
Spun drept, nu mint, nu-L cunoșteam,
Câteva vorbe, doar, bolboroseam
Fără nădejde,
Nu Te știam, nu Te vedeam,
Nu cunoșteam, credința nici
Nu auzisem, de Avraam.
Dar printr-un singur gest, răspuns
Chemării Tale,
Mai scos din întunericul grotesc,
M-ai îndreptat, pe-o Cale să pășesc.
Eram căzut, dar trăiam speranță,
M-ai ridicat Hristoase, ca pe o zdreanță
Mi-ai arătat c-ai rupt pe cruce-un
Blestem, desigur omenesc.
Speranța, a fost toată averea mea,
Ai luminat al meu suflet, cu-a ta Lumină,
Șl-a Ta lumină, Doamne mă orbea,
M-ai ridicat, smucindu-mă din tină.
Acum cu trupul și cu mintea mea,
Sunt izbăvit Isus de jertfa Ta,
A-Ți mulțumi, îmi pare prea puțin,
Mă scutur ca de frig, când mi-amintesc de chin.
Acum, privesc spre Tine, cu credință
Învingător Sublim, trecut prin suferință.
Mărire, glorie și slavă, Domnul meu,
Că m-ai luat, cu Tine, pe drumul cel îngust
Spre Tatăl meu si-al Tău,
Tu Duh din Dumnezeu și Om și Dumnezeu.

1 martie ora 4,00
Maria Despescu
Alba Iulia
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 238
  • Export PDF: 2
Opțiuni