Tu, care zici că ai înțelepciune

Tu, care zici că ai înțelepciune,
Spunând că tu pe toate le cunoşti,
Apleacă-te smerit în rugăciune,
Şi-ncearcă pe Isus să-L recunoşti.

Isus Hristos este Înțelepciunea,
Doar El cunoaşte totul pe deplin,
Tu eşti țărâna, El... perfecțiunea,
De te smereşti, El ți-o va da din plin.

Sunt două feluri de înțelepciune,
Aşa ne spune Domnul prin Cuvânt,
Prima-i de sus, cu roade numai bune,
A doua, e de-aici de pe pământ.

Înțelepciunea cea de sus e-ntâi curată,
Apoi e blândă şi uşor de-nduplecat,
Ea este plină de-îndurare totodată,
Şi-i vrednică mereu ea de urmat.

Înțelepciunea cea de pe pământ,
Este firească după cum e scris,
Şi Domnul ne arată prin Cuvânt,
Că-acel care o are-i compromis.

Acolo unde este duh de ceartă,
E-nțelepciunea cea de pe pământ,
Şi niciodată frații nu se iartă,
Căci nu-i trăirea dup-al Său Cuvânt.

Însă acolo unde-i har în rugăciune,
Este prezent Isus prin Duhul Sfânt,
Căci El revars-a Lui înțelepciune,
Peste acei care trăiesc după Cuvânt.

De vrei înțelepciune, tu te roagă,
La Domnul care poate să ți-o dea,
Căci El o dă şi azi cu mână largă,
Acelor care-s sinceri... le-o va da.

Aşa după cum Solomon odată,
Înțelepciune de la Domnul a cerut,
El a primit mai mult ca niciodată,
Căci s-a-ncrezut în El atât de mult.

Isus şi azi mai dă înțelepciune,
Dacă o cerem cu credință de la El,
Ne va fi dată doar prin rugăciune,
De Dumnezeu, Sfântul lui Israel.

Să ne purtăm mereu cu-nțelepciune,
În timpul scurt care ne-a mai rămas,
Căci trâmbița curând o să răsune,
Şi Domnul ne va lua cu El acas'.
Amin.