Un om casa pe stâncă a zidit,
Iar altul pe nisip lângă mare.
Şi iată c-o ploaie atunci a venit
Şi-a rezistat casa mai tare.

Deaceea oricine ascultă Cuvântul,
Ca temelie să-i fie Hristos.
Vine ispita în grabă ca vântul,
Zideşte întruna ce-i preţios.

Nu pune trestii şi lemne uscate,
Nu strânge paie, nu pune fân!
Prin foc lucrările-ţi vor fi date.
Şi din acestea nimic nu rămân.

Ci vor rămâne mereu în picioare
Zidirea de piatră, aur şi argint.
Şi omul aşteaptă răsplata care
A meritat-o pe acest pământ.