Pomul neroditor (versiune completă)

Sunt pomu-nfrunzit
Pe care, stăpâne,
Un grădinar iscusit,
Atent l-a-ngrijit,

Ieri și azi-minune
Pe crengile bune,
Cât căutase
Un rod n-a găsit,

Acum, hotărât-ai
Poruncă să-i dai
La grădinar:
-Chiar azi, să-l tai! ! ...

Acesta Te roagă,
Un an, să-l mai lași,
Pământul din juru-i,
Cu gunoi să îl dreagă,

În juru-i să sape
Pământu-ntărit
Și, poate la anul,
Să-l găsească rodit,

Robul grijea,
Fiind milostiv
Și, al tăia
N-ar avea motiv,

Sunt pomul ce-Ți cere
Îngăduință,
Măcar, un an,
Să-l lași în ființă,

Că, tare vreau în viitor,
Așa cum se cade,
Domn al Domnilor,
Să fiu plin de roade

Stăpânul grădinii,
Domnul, milostiv
Și cumsecade,
Sub focul luminii-l

Găsește cu roade,
Iată dau roadă
Grădinar iscusit
Lumea să vadă
Cât de mult m-ai iubit

Să se bucure, tare
Ziditorul meu,
Ce-ncredere mare
Are, în copilul Său,

Laudă grădinarul
Care l-angrijit,
C-atât îl iubea
Că, El, l-a sădit,

Îți fac rugămintea
Ca și-n viitor,
Cu trupul și mintea
Mă fă roditor,

Eu, n-am vrut să fiu
Pomul uscat,
Cu crengile-n foc
Fiind doar blocat,

De, Cel ce acum
E chiar în lume,
Făcând doar rele
Și nu lucruri bune,

Domnul răzbunării
În fiii neascultării,

Dar, Tu, Doamne,
Ne-ai învățat
Că-mpreună cu moartea
Va piere odat,
În Sheolul, cel mai de jos,
Alături de prorocul mincinos,

Că mult împotrivirea
I-ai suportat,
Dar iată-i pieirea
Cu moartea odat! ! ...

Maria Despescu
15.01. 2022.