Cum trec zilele ca norii
Trec asa usor si iute.
Fug ca fulgii din podgorii,
Ca pistilu-n vârful florii,
Trec se duc pe nevazute.

Cum dispar cei buni sau rai,
Oamenii se duc ca gândul.
Fug ca ceata de pe vai,
Lasa-n urma doar nevoi,
Tot plutind usor ca vântul.

Cum se duce viata aceasta
Ea se trece ca o roua.
Pleaca sotul ori sotia,
Sa-si petreaca vesnicia
Intr-o forma totul noua

Viata aceasta trecatoare,
Deruleaza ca un vis:
Totul trece, tot dispare
Catre cea nemuritoare,
Ori spre cer ori spre abis.

Omul este pe pamânt
Sa discearna, sa aleaga;
Poate fi un zbir sau sfânt,
Pentru Domnul în Cuvânt,
Ori ca lumea aceasta-ntreaga.
Amin.