Doamne tare-s supărat
Vai ce groaznic m-am purtat,
Azi afar când m-am jucat,
Mulţi copii ne-am adunat,

Ne-am crezut cei mai voinici
Şi-am stricat muşuroiul de furnici,
Cu pietre şi beţe-am dat,
În picioare le-am călcat.

Doamne Tu le-ai numărat
Ca şi mi viaţă le-ai dat,
Rău îmi pare că-am uitat
Şi furnica Tu-ai creat.

Şi furnica-i munca Ta
Doamne Tu mă vei ierta
Iartă-mă acum şi-aici
Că mă rog pentru furnici.