Te socotesc, pământule, gunoi
Cu ale tale mincinoase umbre,
Cu arătări înșelătoare
Și false chemări sumbre,
Te socotesc, pământule, gunoi...

Te socotesc, pământule, gunoi
Cu tot ce îmi oferi cu dărnicie
Și-ncerci să mă atragi,
Cu nemiloasă dibăcie,
Te socotesc, pământule, gunoi...

Te socotesc, pământule, gunoi
Cu bogăția ta adânc înșelătoare,
Ce pare a fi dulce
Dar leagă ca-n vâltoare,
Te socotesc, pământule, gunoi...

Te socotesc pământule, gunoi
Cu-al tău renume trecător și fals,
Ce-ncearcă să mă prindă
Ca într-un sumbru vals
Te socotesc, pământule, gunoi...

Sa Îl cunosc pe El îmi e de-ajuns
Și pentru El te socotesc gunoi,
Nu te doresc, pământ,
Hai, dă-te înapoi!
Sa Îl cunosc pe El îmi e de-ajuns...

Îl vreau pe El, și-atât, nimic mai mult
Căci ce e El, e veșnic și rămâne,
Iar ce-mi dai tu, pământ,
E trecător, apune,
Îl vreau pe El, și-atât, nimic mai mult...

Mă-ndrept spre-o altă patrie măreață
Da, știu, aici sunt numai trecător,
M-avânt mereu mai sus
Având un singur dor,
S-ajung la El în altă patrie măreață...