În imnuri și ecouri de colindă
E România îmbrăcată- n flori;
Decembrie cu tricoloru-n grindă,
Anticipând creștine sărbători.

Învârte viaţa nemiloasă roata,
Trăim departe și ne este greu,
Ne acceptăm cu resemnare soarta,
Nădăjduind în bunul Dumnezeu.

El ţine peste noi divina mână
Prin orice colţ de lume ne-am afla...
Doar prin credinţă naţia română
Va fi unită-n pribegia sa.

Simţim că nu mai suntem așa tineri
Să ne luăm destinele în mâini,
Dar spunem azi la toţi, fără reţineri,
Cu bucurie, că suntem români!

Când la întâi decembrie urmașii
Vor rupe fila lor din calendar,
Să știe că oriunde ne duc pașii,
La vatra noastră ne-om întoarce iar!