Mama, în amintiri

Când cuget cum pe lângă mama stam
Şi zilnic, de sub priviri nu o scăpam,
În anii aceia, dragi şi dulci copilăriei
M-apucă dorul neînvins al nostalgiei
Şi cât aş vrea acum, alăturea s-o am.

Căci căpşorul, cum îl puneam în poala ei
Atunci pe loc simţeam fiorii dragostei,
Ai dragostei fierbinţi de scumpă mamă
Un adăpost fără de griji şi fără teamă
Şi ocrotire-n ceasuri grele ale spaimei.

În somnu-atât de dulce ce-l dormeam
Parcă-ntăriri noi, în corp mi-asmilam,
Şi mă trezeam... la blânda-i mângâiere
Cu forţe mari, simţindu-mă-n putere,
Spre bucuria ei ce-n Domnul o trăiam.

Flavius Laurian Duverna
18 noiembrie 2019