Din lanul lumii, ne-ai ales

Ai semănat ogorul sfânt,
Sănătos bob ai aruncat
Pe pământ bun, în lung și-n lat.
Ploi bune și soare i-ai dat,
L-ai vegheat cu drag de sus,
Zilnic, din zori până-n apus.
Bobul, fir frumos a încolțit,
Sub ocrotirea Ta a crescut.

Peste holdă, spicul cu bobul plin,
Se legăna sub cer senin,
Vegheat mereu de-o sfântă rază,
De când încolțise ca fir de iarbă.
S-a înălțat vesel spre soare...
Pământul era bun, da bune roade,
Sămânța bună! ... Eu, și tu, am fost!
Sfânta grână, noi am adunat-o din Cuvânt.

Grele furtuni ne-au lovit,
Spicul nostru gingaș cerul a privit,
Raza de soare, curajul ne-a dat,
Roadele strânse cu drag le-am apărat.
Noi, cei săraci, bolnavi, Te-am căutat,
Calea cerului am urcat...
Setoși de mântuire, flămânzi de veșnicie,
Plângând ne purtăm a vieții cruce.

Și am căzut, ne-am ridicat prin vijelii, furtună,
Mereu, mereu, ne-am înnoit vechea ființă
Și zilnic de cer ne-am lipit.
În noi, rodul nou, mereu a înmugurit.
De mii de ani, pe a Ta cale,
În rânduri, creștinii urcă cu ardoare...
Ne mai agață pălămida,
Noi ne purtăm dreaptă credința.

Plecat la cruce, spicul se frânge.
În suflet, în gând, cu mulțumire,
Pe petele de sânge ne lăsăm dorul.
Cândva, ni se va deschide cerul...
Pier mulți, se rătăcesc pe cale,
Noi, stăm pe brațele Tale.
Adunăm roade în al Tău hambar,
Spice cu boabe de aur pentru cer,
Căci sub a Ta aripă în amurg,
Pentru Tine, noi am rodit Isuse drag.

Din lanul lumii ne-ai ales,
Rodul nostru cu drag l-ai cules.
Cu Har Sfânt ne-ai îmbrăcat,
Hrană ne-ai lăsat: - Sfântul Cuvânt -
Apa vie ne-ai dat prin ploi,
Spicul cu bogat rod a crescut în noi, .
În miezul bobului, credință am pus.
Semănător bun, de noi să fii bucuros! .


PATTADA/01/09/2019