Plâng cedrii-un cântec strămoșesc

Sanda Tulics- album Splendori



Plâng după ploi, pădurile plecate de acasă,

Ar vrea să se găsească-n țarina strămoșească

Să cânte-n ele mierle, păsări de-orice neam

Să fie mângâiate de frunzele pe ram.

Plâng cioturile-aruncate-n altă țară

Ce doar securea simt,

Încât și lemnul se-nfioară,

Visează c-ar veni voinicii să le scape

De țară să le-aducă aproape, aproape...

Plâng cetini sfărâmate de-arșiță, suferință,

De dorul tinerilor ce cântau în poienițe...

Gem cedrii aruncați de Iude-afară,

Ar vrea să zboare înapoi în România

ca pasărea în primăvară...

Plâng cioturile după cedrii aruncați în altă țară,

Unde nimeni nu le cântă doine-n frunzișoară,

Plâng ciutele, se uită dincolo de țară,

Cu gândul la verdeață, hrana și iarba-n primăvară.

Plâng cedrii-un cântec strămoșesc,

Despre eroi și neamul românesc,

Își plimbă alinarea cu fața către Țară,

Cu gândul că vor înverzi în România-n primăvară...

11 august 2019, Delafield