Prietene, ce-alergi prin lume,
Ce ai pierdut multe comori,
Oprește-te pentru o clipă
Fii înțelept, ieși din noroi!

Dezbracă haina cea murdară
Cu care azi ești îmbrăcat
Plină de patimi si păcate
Ce până acuma le-ai  purtat

Încălțămintea din picioare
Tu ai vândut-o de mult timp
Acuma ești desculț, ți-e rece
Și cauți la oameni un sprijin. .

Ție foame și nu ai pe nimeni
Să-ntindă masa-n fața ta
Obrazul tău e plin de lacrimi
Mă sfâșie durerea ta...

Te uiți în jur, e întuneric
În mâini, nu ai nimic de preț
Nu te gândești că ai un Tată
Mijlocitor si Rege-n veci! ?

Străbați pustiul lumii acesteia
A umbrelor negre si reci
Te simți pierdut, nu ai speranțe
Gândește-te, cât mai trăiești?

Ești tu stăpân pe viața aceasta
Pe anii care i-ai primit?
Grăbește-te de vino acasă
Tu ești un fiu, un preaiubit!

Tu ai plecat demult, de-acasă
Și locul tău rămasa gol
E cineva care te cheamă
E glasul Blândului Păstor!

Cu mâna Lui, El te ridică
De jos, din marea de păcat
Nu caută să te pedepsească
Tu ești un fiu, nu un argat!

El ține-n mâna o haină albă
Un dar de foarte mare preț
Tu lasă-ti zdrențele afară
Prietene, fii înțelept!

Privește astăzi prin credință
La jertfa Blândului Păstor
El rupe orice legătură
El te ridică din noroi. .

Te i-a pe brațul lui de Tată
Te îngrijește iubitor
Îți toarnă azi, balsam pe rană
Sângele Lui, un Sfânt Izvor. .

El te primește si Se îndură
De chinul greu ce tu l-ai dus
În viața ta de pribegie
Departe, fără de Isus...

Privește acum la fața-I blândă
La fața scumpă a Lui Isus
La mâna Lui ce-a stat pe cruce
Tu ai un loc, acolo sus...

În cer, acum  e  sărbătoare
Și masa este pregătită
Îmbracă astăzi haina albă
La nunta scumpă, mult dorită!