Apostolul Petru
Autor: Tabita Ionita  |  Album: Poeziile mele  |  Tematica: Slujire
Resursa adaugata de tabytasara in 16/03/2019
Mulți martiri şi-au dat viața
Pentru crezul în Christos
Dar nu şi-au pierdut speranța
Şi nădejdea în Isus.

Au trasat un drum, o cale,
Şi cu sânge l-au stropit
Şi cu lanțuri, închisoare
Chiar şi viața au plătit.

Când biserica primara
Era la-nceput de drum
Mulți dintre ei înfruntară
Cruci, arene şi cu rug.

Chiar Apostolul Petru
Fost-arestat de Irod
Împăratul cel viclean
Făcând pe plac la norod.

Biblia ne spune aşa
Cum Petru era păzit
Patru lanțuri îl țineau
În celulă bine-nchis.

Noapte grea era afară
Dormea Petru bine, dus...
Rugii fierbinți se înălțară
Sus la tronul lui Isus.

Şi deodată, o lumină
Luminează noaptea grea
Dorm soldații şi-n surdină
Se-auzeau cum sforăiau.

Şi un sol trimis din ceruri
L-a lovit pe Petru-n coapsă
'Scoală iute, te încinge
Ia- ți haina şi te îmbracă! '

Crede Petru că e-un vis
Sau o pură întâmplare,
Dar îl urmează supus
Solul care-i dă scăpare.

Şi îndată se deschide
Prima poartă, e doar prima!
Până când Petru ajunge
Şi la poarta cea din urmă.

Poarta mare cea de fier
Martorul tăcut la toate
Câți intrat-au aici pier
Fără să scape de moarte...

Poarta mare, cea de fier
Poart-aceea cu zăvoare
Se gândea Petru în el
'Cum se va deschide oare? '

Dar nimic nu poate ține
Când e ordinul de sus
Poarta tristă cu zăvoare
Poarta, iată, s-a deschis!

Şi-a ajuns Petru în stradă
Solu-ndată a plecat
Nu era nimeni să vadă
Cum închisu-i eliberat.

Bucuros Petru în sine
Caută casa sfintilor
Şi-ntre zâmbet şi suspine
A bătut la poarta lor...

Dar o slujnică pe nume,
Roda-ndată a alergat
Ca să dea vestea cea mare
'Petru-a fost eliberat! '

'Eşti nebună! ' au zis dânşii
'Poate e îngerul lui! '
Iată cum în pragul uşii
Văd fața apostolului.

Ce-a urmat, Biblia zice
Bucurie între frați
Iar în temniță soldații
Căutau înfierbântați.

'Unde-i Petru? ' Oare unde? ? ?
Se întreabă şi Irod
Şi soldați între dânşii,
Dar şiMulți martiri şi-au dat viața
Pentru crezul în Christos
Dar nu şi-au pierdut speranța
Şi nădejdea în Isus.

Au trasat un drum, o cale,
Şi cu sânge l-au stropit
Şi cu lanțuri, închisoare
Chiar şi viața au plătit.

Când biserica primara
Era la-nceput de drum
Mulți din ei înfruntară
Cruci, arene şi cu rug.

Chiar Apostolul Petru
Fost-arestat de Irod
Împăratul cel viclean
Făcând pe plac la norod.

Biblia ne spune aşa
Cum Petru era păzit
Patru lanțuri îl țineau
În celulă bine-nchis.

Noapte grea era afară
Dormea Petru bine, dus...
Rugii fierbinți se înălțară
Sus la tronul lui Isus.

Şi deodată, o lumină
Luminează noaptea grea
Dorm soldații şi-n surdină
Se-auzeau cum sforăiau.

Şi un sol trimis din ceruri
L-a lovit pe Petru-n coapsă
'Scoală iute, te încinge
Ia- ți haina şi te îmbracă! '

Crede Petru că e-un vis
Sau o pură întâmplare
Dar îl urmează supus
Solul care-i dă scăpare.

Şi îndată se deschide
Prima poartă, e doar prima!
Până când Petru ajunge
Şi la poarta cea din urmă.

Poarta mare cea de fier
Martorul tăcut la toate
Câți intrat-au aici pier
Fără să scape de moarte...

Poarta mare, cea de fier
Poart-aceea cu zăvoare
Se gândea Petru in el
'Cum se va deschide oare? '

Dar nimic nu poate ține
Când e ordinul de sus
Poarta tristă cu zăvoare
Poarta, iată, s-a deschis!

Şi-a ajuns Petru în stradă
Solu-ndată a plecat
Nu era nimeni să vadă
Cum închisu-i eliberat.

Bucuros Petru în sine
Caută casa sfintilor
Şi-ntre zâmbet şi suspine
A bătut la poarta lor...

Dar o slujnică pe nume,
Roda-ndată a alergat
Ca să dea vestea cea mare
'Petru-a fost eliberat! '

'Eşti nebună! ' au zis dânşii
'Poate e îngerul lui! '
Iată cum în pragul uşii
Văd fața apostolului.

Ce-a urmat, Biblia zice
Bucurie între frați
Iar în temniță soldații
Căutau înfierbântați.

'Unde-i Petru? ' Oare unde? ? ?
Se întreabă şi Irod
Şi soldați între dânşii,
Dar şi acei din norod.

Iată cum îşi proslăveşte
Domnul sfânt, Numele Său,
Dar istoria se repetă
Ce faci astăzi dragul meu?

Porți în rugă către ceruri
Frații noştri încercați?
Stai în post şi în veghere
Ca să fie ajutați?

Plângi cu cei ce astăzi
Plâng sub grelele poveri
Brațul tău şi a ta voce
Le oferă mângâieri?

Cercetează-te, şi pleacă-ți
Genunchii în rugăciune
Îmbărbătează-te, ridică
Fă tot ce mâna te ține.

Nu te clătina în tine
Şi nu da nicicând-napoi
Domnul sfânt făgăduieşte
Că va fi mereu cu noi! !

Amin



Toată gloria este a Domnului...am scris poezia citind Scriptura.
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 157
Opțiuni