LUPTA CU TIMPUL
Autor: Emma Daniel Domuta  |  Album: fara album  |  Tematica: Diverse
Adaugata in 13/02/2006


Toate trec. Aşa e mersul lumii.
Timpul se scurge încet, dar sigur.
Puţin câte puţin se transformă-n zile
Luni şi săptămâni şi ani,
Se dizolvă-n infinit.

Uneori aş vrea să sparg
Tiparul timpului în care mă scurg.
Să sparg cadranul, care nemilos,
Mi-arată că trec şi eu cu zilele şi anii
Şi nu le-oi mai trăi.

Dar uneori mă simt deasupra timpului
Şi nu mă tem de urmele lăsate
Căci eu mă-ndrept nu spre sfârşit !
Eu trăiesc pentru eternitate.

Acest gând măreţ transformă
Trista mea umblare-n bucurie,
Şovăiala mea în voioşie
Privesc spre ce va să vie,
Nu spre ce murit-a în trecut.

Mă lupt cu tine, căci mintea nu-mi dă pace
Mă lupt să te înving şi să nu cred
Că zi de zi eu pierd şi pier.
Dar eu câştig în inimă un Dumnezeu!
Mai mare, tot mai mare.

Timpul cu care mă lupt
Aprofundează tot ce a trecut
Astfel, nu e un cerc ce se roteşte
Ci viaţă, ce clipă de clipă izbucneşte
An de an se înnoieşte.

La sfârşit nu voi mai spune: "Am trecut"
Ci bucuros, dar ostenit: "Iat-am ajuns."
O poezie foarte frumoasa. Domnul sa te binecuvanteze!
Adăugat în 30/12/2014 de Denisa22
Frumos poem al luptei cu inertia timpului si cu ingerul o noapte intreaga: "Mă lupt cu tine, căci mintea nu-mi dă pace/Mă lupt să te înving şi să nu cred/Că zi de zi eu pierd şi pier..." Intradevar, nu avem pace in inima si in minte pana nu vom ajunge la Casa cereasca a Domnului.
Adăugat în 18/10/2016 de marin2016
Statistici
  • Vizualizări: 1885
  • Export PDF: 3
  • Comentarii: 2
Opțiuni
Iosua 1:8 Cartea aceasta a legii să nu se depărteze de gura ta; cugetă asupra ei zi şi noapte, căutând să faci tot ce este scris în ea, căci atunci vei izbândi în toate lucrările tale şi atunci vei lucra cu înţelepciune.