Nu e Dumnezeu de vină!
Autor: Gelu Ciobanu  |  Album: Lumina Iubirii  |  Tematica: Diverse
Resursa adaugata de GeluVCiobanu in 27/07/2018
Alergați la Dumnezeu!
Oamenii sunt schimbători.
Căutați, în orice vreme,
Ale Cerului valori!
*

Arde cerul și pământul, lungi puhoaie varsă norii,
Munții crapă, marea urlă, plânge lumea, plâng și zorii!
Toate-și schimbă rostul, starea, curg durerile șuvoi;
Universu-ntreg se miră cum ne batem joc de noi!

Cine, oare, e de vină pentru nebunia noastră?
Cine strică Adevărul și-această Planetă-albastră?
Cine otrăvește marea? Cine dezvelește munții?
Cine blastămă și râde? Cine este-n noaptea minții?
Cine a trădat Iubirea? Cine a-nșelat știința?
Cine-a pervertit gândirea, și onoarea, și credința?
Cine strică armonia ordinii lui Dumnezeu?
Cine laudă minciuna? Cine-s robii celui Rău?
Cine-s farisei și iude? Cine-aruncă la gunoi
Sfintele Porunci și pruncii, și-Adevărul vieții noi?
Cine este vinovat pentru crime și dezastre?
Pentru falsa închinare? Pentru chinurile noastre?

Este Dumnezeu de vină că batjocorim natura?
Că iubim destrăbălarea? Că nu mai trăim Scriptura?
Nu e Dumnezeu de vină! Noi suntem cei vinovați!
Noi uităm de Dumnezeu și de cei apropiați!

Lăcomia pentru-avere, viața noastră de păcate
Ne coboară-n foc și lacrimi, în durere și în moarte!
Ce păcat de-atâtea ființe care-n chinuri au murit
Prinse de potop de ape și de focul neîmblânzit!

Ce durere! Câte lacrimi! Câte inimi sfâșiate!
Cine poate să mângâie sufletele întristate?
Suferința n-are margini pentru cei năpăstuiți;
Unii strigă către ceruri, alții-s reci și împietriți!

Câte suflete sărmane să înoate în durere
Să-nțelegem că păcatul ne îndreaptă spre cădere?
Când vom ști că viața-n lume fără Bunul Dumnezeu
Este doar deșertăciune, sub puterea celui Rău?

Nici o lege, nici o normă nu-l schimbă pe păcătos
Cum îl schimbă pocăința și credința în Cristos!
Numai pocăința sfântă schimbă inima de piatră,
Și o viață păcătoasă într-o viață-adevărată!

Toate relele din lume ce-au venit, și vin, și vin,
Au ca rod neascultarea de Părintele divin!
De vrem pace și iubire, har și binecuvântare
Să privim la Dumnezu, nu la cele trecătoare.
Căci răbdarea Celui Sfânt va avea cândva sfârșit
Și vom pierde mântuirea dacă nu ne-am pocăit!
*

Doamne, te rugăm, ai milă, ia durerea omenirii,
Fă-ne să-nțelegem, astăzi, rostul vieții și-al iubirii!
Iartă-ne, din nou, Părinte, prin Isus, prin Fiul Tău,
Dă-ne duh de pocăință, să fugim de orice rău!

Dă-ne sfânta-nțelepciune să-nțelegem Adevărul,
Să purtăm mereu în suflet Dragostea, Lumina, Cerul!
S-alergăm, smeriți, la Tine, cât vom fi pe-acest pământ,
Și de-ar fi să vină moartea, să murim cu Ceru-n gând!

Florești, Cluj



Un poem avertisment, un poem plin de adevar Sa avm candelele pline si sa fim pregatiti, in curand Domnul va veni! "Sa purtam mereu in suflet Dragostea, Lumina, Cerul!.Domnul sa fie calauza noastra pe acest pamant. Felicitari pentru aceste versuri frumoase, infricosatoare dar atat de adevarate.
Adăugat în 27/07/2018 de florenta.sarmasan
Amin, mulţumiri de rugă, de cuvintele înţelepte, de adevăr şi de chemarea la trezire.
Adăugat în 27/07/2018 de floridinmaracineni
Superb! Fii binecuvântat!
Adăugat în 29/07/2018 de lboltasu
Oau cit de adevărată și cit de frumoasă poezie, stil... Mustrare_rugăciune, și zic ca Domnul să ne ajute.Amin
Adăugat în 24/09/2018 de Tatiana_1307
Mulțumesc tuturor pentru frumoasele cuvinte de apreciere! Domnul să vă binecuvinteze!
Adăugat în 24/09/2018 de GeluVCiobanu
Statistici
  • Vizualizări: 2934
  • Export PDF: 2
  • Favorită: 2
  • Comentarii: 5
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni