Caută-l pe cerşetor
Autor: Nelu Tripon  |  Album: Comori pentru cer  |  Tematica: Diverse
Viaţa omului în lume
E un zbucium, trudă multă
E croită parcă-anume
Să nu fie întreruptă!

Dar o boală, o problemă
Studii, vacanţe, concedii
Fiecare au o temă
Ce necesită remedii.

În voiajul meu prin ţară
De concediu oferit
Mă uitam prin geam afară
La ce Domnu-a făurit!

Vedeam câmpii minunate
Cu multicolore flori
Copacii cu frunze late
Ierburi verzi, multe splendori.

Am ajuns să văd şi munţii
Dealuri, podişuri, vâlcele
Am văzut trecând recruţii
Maşini multe, trenuri grele.

Nu vor putea fi descrise
Niciodată ce-am văzut
Rămânea-vor doar ca vise
Despre care n-am crezut.

Şi aşa privind întruna
Am devenit obosit
Mi-am fixat haina cu mâna
Şi-n curând am adormit.

Începui să am şi vise
Despre tot ce-am admirat
Când uşa ni se deschise
Şi apăru un bărbat!

_ Fie-vă milă de mine
Domnul vă va răsplăti _
Zise el printre suspine
Şi vocea i se opri!

Ceilalţi de lângă mine
Ce călătoreau în tren
Se priveau cu suspiciune
Şi-şi făceau câte un semn.

_ Sunt bolnav, nenorocit,
Familie numeroasă! _
Zise el cu glas sfiit
Şi cu vocea tot mai joasă!

Câteva mâini se întinse
Oferind câţiva bănuţi
Spre fiinţa ce venise
Să cerşească pe la mulţi!

Eu n-am întins a mea mână
Deşi omul aştepta
Chiar de vroia să rămână
Tot nimic nu căpăta!

Căci din prima mea privire
Eu nu l-am văzut bolnav
Nici având o altă fire
Sau ceva destul de grav!

Arăta îmbrăcat bine
Şi chiar voinic arăta
Şi eu mă cunosc pe mine
Nu mă poate înşela.

Nu dau banii la oricine!
Poate-i beţiv, e golan!
Dacă vrea să-i meargă bine
„Să-nveţe ce-nseamnă ban"!

Aşteptând cu mâna-ntinsă
Şi văzând că nu-l servesc
Cu o voce parcă stinsă
Zise el: „Vă mulţumesc"!

El plecă să mai cerşească
Eu căutai din nou s-adorm!
Şi sub privirea cerească
Mă cufundai iar în somn!

Numai că de astă dată
Somnul meu fu tulburat
De-o fiinţă minunată
Ce-a venit şi ma-ntrebat:

_ De ce a Mea rugăminte
Tu nu Mi-ai îndeplinit?
Nu ţi-am pretins lucruri sfinte
Ci ceva obişnuit!

Un bănuţ doar de la tine
Am dorit să am şi Eu!
De Mi-ai fi dat să ştii bine
Îl serveai pe Dumnezeu!

Să nu daţi nimic de silă
Ci numai cum am zis Eu
„Când tu de sărac ai milă
Împrumuţi pe Dumnezeu".

Cum nu-nţelegi a mea vrere
Când Ţi-am spus-o clar şi bine:
„Chiar de haina îţi va cere
Dă-i cămaşa de pe tine!"

Celui ce-ţi va cere dă-i
Nu căuta la faţa lui
Oamenii sunt buni sau răi!
Dar ce dai... Dai Domnului.

Dacă poţi să faci un bine
Şi nu-l faci cred că o ştii
Săvârşeşti păcat în tine
Cu efect în veşnicii!

Nu Ţi-am spus Eu de pe munte
Milostivi să fiţi mereu
Căci atunci pe-a voastră frunte
Eu voi pune semnul meu!

Numai un pahar cu apă
De vei da celui setos
Ve-i primi a Mea răsplată
Şi în Cer şi aici jos!

Şi acum: _ Hai! Scoală, du-te
CAUTă-L PE CERŞETOR!
Fă-o asta cât mai iute
Să ai mândru viitor.

M-am sculat în grabă mare
Şi-am ieşit în coridor
Eram într-o altă stare
Dornic de-a da ajutor!

Şi-am luat pe rând vagoane
Să-ntâlnesc pe omul meu
Să plătesc a mele toane
Să mă-mpac cu Dumnezeu.

Dar parcă el dispăruse
Era ultimul vagon
Necredinţa-mi apăruse
De-ntâlnire cu-acel om!

Dar la ultima ieşire
Omul meu se pregătea
Îmbrăcat slab şi subţire
Jos din tren ca să se dea.

Amice! Strigai eu tare
Stai puţin! Vreau să-ţi vorbesc,
Şi din dragostea mea mare
Vreau ceva să-ţi dăruiesc.

Speriat rămase omul
De surpriza ne-aşteptată!
Dar eu mă gândeam la Domnul
Să-mi repar greşeala toată!

Uite!... Haina mea de piele
Ţi-o dăruiesc cu plăcere
Ia-o pentru vremuri grele
Ia-o din mâinile mele.

Uite câteva sutare
Îţi mai dau să ai de drum
Să mai îndrepţi a ta stare
Ţi-i dăruiesc chiar acum.

Mirat omul mă priveşte
Ce-o fi gândind n-are rost
Dar a zis că-mi mulţumeşte
Din inimă pentru tot.

Vai! Ce fericire mare
Mi-a cuprins fiinţa toată
I-am dat şi o sărutare
Ne-am strâns mâna laolaltă.

I-am urat şi fericire
L-am ajutat să coboare
În timp ce a mea simţire
Trepida de-nviorare.

Am rămas singur acuma
Şi-am strigat spre Dumnezeu
„Doamne ajută-mă-ntruna
Cum eşti TU să fiu şi eu".

Iartă-mi gestul, necredinţa
Şterge tot trecutul meu
Întăreşte-mi azi credinţa
Să fiu pe deplin al Tău.

În orice împrejurare
Vreau s-aplic Cuvântul Tău
Oricât jertfa e de mare
Fericit voi fi doar eu!

Fă-mă să preţuiesc toate
Aşa cum M-ai învăţat
Fă să-nţeleg că se poate
Când de Tine-s ajutat.

Dragii mei în orice vreme
Nu uitaţi că Dumnezeu
E gata să Ne îndemne
S-aplicăm Cuvântul Său!

În orice împrejurare
Când pe alţii ajutăm
Răsplata ne va fi mare
Căci lui Dumnezeu îi dăm.
Amin
un cuvant pentru poet
este extraordinara poezia....merge direct la inima si la constiinta....D-zeu sa binecuvinteze frate poet....o intrebare mai am:as vrea sa stiu daca vi s-a intamplat chiar dvs. ceea ce spune poezia...D-ZEU SA TE BINECUVINTEZE !
domnul sa va binecuvanteze
multe salutari de la bucuresti frate
Adăugat în 20/06/2009
Dă-i oricui îţi cere
De multe ori ne uităm la cei care cerşesc şi credem ca numai cauta sa ne insele si sa ceara ca sa dea banii mai apoi pe lucruri care nu ajuta sau chiar fac rau, cum ar fi alcool sau tigari, dar Domnul Isus cand a spus ca sa dam celor ce ne cer daca avem de unde nu a spus si sa ii verificam pe cei care ne cer de pomană.
Trebuie sa dam oricui ne cere...Domnul va rasplati...
Adăugat în 09/09/2010 de Aurelian
Statistici
  • Vizualizări: 2857
  • Export PDF: 8
  • Favorită: 2
  • Comentarii: 3
Opțiuni