Când ai trecut, Isuse
Autor: Tabita Rut Boghean  |  Album: fara album  |  Tematica: Diverse
Resursa adaugata de rutboghean7 in 11/11/2017
Când ai trecut, Isuse pe la mine
Lacrimi brăzdau obrazul meu întreg
Și vreau ca viața mea mereu spre bine
Să mi-o îndrepți cu harul Tău, aleg.


Oprit-ai și la căpătâiul meu, o Tată
Tu mângâiere să îmi lași, Isus
Și înțeles-am că prin Tin' odată
Am viață veșnică fără apus.


Am înțeles, Isuse scump, atunci
Că tot suspinul meu de-aici și-acum
Și lacrimile mele nu le-arunci
Ci le păstrezi în pumnul Tău PreaBun.


O, Tată Sfânt din ceruri, Bun Părinte
In inima-mi zdrobită locuiești
Și știu, căci îmi doresc fierbinte
Pe veci de-aici Isuse să nu-mi pleci.


Căci vreau viața mea pribeagă
La pieptul Tău, smerit, să o trăiesc
Să nu mă lași, de-ar fi chiar lumea-ntreagă
Pornită-n contra-mi, să mă rătăcesc.


Acolo sus, în cerul tău, O Tată
Cu dor nespus visez și îmi doresc
Acolo-n veșnicie eu odată
Pe plaiul Tău, O Doamne, să sosesc.


Cânta-voi pentru Tine imnuri sfinte
Ce nicicând jos aici nu am cântat
Să știi că tot ce vreau aici, Părinte
E Duhul Tău cel dulce și curat.


Eu cunoscut-am gustul cel mai acru
Pe-acest pământ al tot păcatului meu greu
Dar acum știu valoarea unui lucru
Deplin că vreau să fiu în raiul Tău.


Nu pot s-aleg, Isuse, lumea fără Tine
Chiar de mi-ar oferi aplauze și-averi
Tu-mi bați puternic în inima din mine
Și știu c-amare sunt ale lumii plăceri.


Când voi ajunge-n casa Celui Veșnic
Uita-voi tot ce am trăit pe-acest pământ
Căci Tu, Isuse, Tu ești Cel mai Vrednic
Și poți să faci să vină viață prin Cuvânt.


Când barca-mi sfărâmată sta-va-n larg
Tu poți cu mana-Ți tare s-o aduci la mal,
A ta-ndurare să-mi pui pe catarg
Și al nădejdii steag să-l flutur chiar din val.


Iți mulțumesc că ești cu mine-n lume
Chiar de îndur durere și suspin
Chiar de-ale mării valuri urlă-n spume
Știu că la cârma vieții stă un Domn Divin.


De multe ori privit-am cerul mare
Și mă gândeam: "oare mă vezi mereu? "
Știam că tot ce văd e-a ta lucrare
Și totul ții cu mâna Ta de Dumnezeu.


Dar tot credeam că Tu plecat-ai
Și-ai părăsit viața mea-n durere
Chiar de-mi spuneai că "harul Meu primit-ai
Și Eu te mângâi cu a Mea putere. "


Azi înțeleg că viața fără Tine
Nu are rost, Isus, pe-acest pământ
Doar Tu m-ai ridicat dintre ruine
Și-ai pus nădejde-n numele Tău Sfânt.


Îți mulțumesc din suflet, O Părinte
Că milă ai avut de-un păcătos
Și știu că de acum 'nainte
Vreau să-ți fiu, Doamne, credincios.


Te laud, Tată, pentru jertfa-Ți sfântă
Ce pe Calvar trimis-ai pentru min'
Să poți să-mi dărui pacea cea adancă
Ce doar prin Tine o puteam primi.

Slăvit să fii în veci de veci, Părinte
Mărit și adorat în veșnicii
Căci Tu dorești doar inimile sfinte
Să vină sus la Tine să le ții.
Am scris această poezie când tatăl meu era bolnav. Nu aveam nici un sprijin din partea celor din jur, dar Dumnezeu a fost singurul care m-a întărit și a fost alături de familia mea. Într-una din seri când stăteam în pat și plângeam întrebându-mă "Doamne, de ce familia mea?" Dumnezeu mi-a dat acestă poezie și sper ca să întărească și alte inimi îndurerate.
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 654
Opțiuni