de Nica Ionel.

Sunt mlaștini hâde,

sunt balauri

Și vis

Și dor

Și-n toate viață;

Pe ramuri stau și cântă grauri

Iar eu Te-aștept de dimineață.



Amestecat se-ntrepătrund

Și zi și noapte,

Greu

Și-ușor,

Mult și puțin.

Sunt strigăte și șoapte

Ce-n mine mai năvalnic vin.



Din toate eu culeg tot mai atent;

Din vis real

Sau tot ce-acum

Mă înconjoară,

Mă suprimă;

Discernământul să îmi fie mal

Iar firea singura mea crimă.



Sunt mlaștini hâde,

Sunt balauri

Și vis

Și dor

Și-n toate viață;

Prin toate câte-mi par doar valuri

Vâslesc înspre eterna dimineață.



Și Doamne în acest decor

Pe unde pașii mei mai vin,

Prin câte sunt

Și câte am

Și câte pot;

Spre Tine Doamne eu închin

Din toate, pretutindeni, tot!

(scrisa spre slava Domnului la data de 03.03.2017).