Ma mustr ´ un gând ca nu fac îndeajuns,
pentru a Ta imparatie;
Ma mustr’un gând ca nu lucrez cu spor,
s-adun mai multe spice în ogor.

E șoapta Duhului cel Sfânt ce-mi da povața,
sa îmi consum viata cu folos;
E Sfanta’nvatatura a Lui ce ma învață,
sa nu trăiesc doar pentru’aicea jos.

Si’ncerc sa lupt cu fiecare zi ce trece;
sa adun bob cu bob in spic.
Si de-i furtuna, iar ispite vor sa ma încerce,
ma rog, si-i cer putere ca sa ma ridic.

Si fiecare zi, ce o trăiesc, e’o lupta,
Dar zilnic, de ma bizui Doar pe El;
Teama, deznădejdea…nu ma mai frământa,
si-ntreaga mea viata nu îmi mai e la fel…