O, tu sărmane, om pribeag,
În viața asta scurtă...
Ce șansă unică ai avea
De-ai asculta de o poruncă...

De un îndemn, de-o rugăminte chiar,
Dacă ai asculta...
O, tu sărmane, om pribeag
Ce mare har, tu ai avea.

Atunci, când la răscruce ești
Sărmane om pribeag,
Să ai curajul să alegi
O mântuire, ce-i pe veci.

Când ai o șansă, n-o rata,
Nu ști când vine alta,
Și-n locul ei, s-ar prea putea
Ca să culegi năpasta...

Atunci, să ști, că nu mai poți
Sărmane om pribeag,
Timpul să-l dai înapoi
Ca să-ți alegi speranța.