Brutarul si laptarul

"Este cam mica portia
In cutia cu lapte,
Dar maine dimineata
Alerg dupa dreptate."

Fu primul gand ce-n minte-l
Izbise pe brutar,
Dupa ce ani de zile
Lua de la laptar

Cutii pline cu lapte
Sa poata face-aluatul,
Din care coace painea
Care hraneste satul.

A doua zi, devreme,
Exact pe rasarit,
In fata unor martori
S-a pus pe cantarit.

Intai, prima cutie
Are-opt sute de grame:
"Stiam ca ma inseala!
Se simte chiar si-n palme!"

Aseaza pe cantar
A doua lui cutie:
"Stiam c-o mie de grame
Aici n-au cum sa fie!"

Pe rand le cantareste
Si-observa cu mirare
Ca tot ce banuieste
Se vede pe cantare.

Si-l da in judecata
Pe bietul, slab laptar,
Pe care o citatie-l
Cheama la tribunal.

Prima intrebare
 A fost despre cantar:
"Cum cantaresti cutia?
Cum ai un kilogram?"

"Cu-ntreaga mea rusine
As vrea sa va explic
Ca am cantar, dar totul
Ce am de cantarit

Eu folosesc franzela
Ce-o iau de la brutar,
In orice dimineata...
Cica-i de-un kilogram!"