Averi și bani ai pus deoparte,
De lux tu te-ai înconjurat,
Nu te-ai gândit deloc la moarte...
Ai alergat în orice parte,
Zidit-ai case și palate,
Dar sufletului ce i-ai dat?

La ce-ți ajutā bogāția
Când sufletul ți-e înrobit?
Nu vei vedea Împārāția
Și nu vei ști ce-i bucuria...
Îţi vei petrece veșnicia
Cu-acel cāruia i-ai slujit!

Nimic nu îți va folosi
Din tot ce-ai adunat odatā;
Când vei pleca dintre cei vii,
Te-or moșteni ai tāi copii...
Dar tu cu ei n-o sā mai fii
Cāci vei plāti la judecatā!

Ia seama dar, și te smerește
Cât încā mai existā Har!
Isus Cristos te mai iubește
Și inima îți înnoiește,
De duhul tāu se îngrijește
Cāci viața Lui ți-a dat-o-n dar!