Doamne bun, fără de Tine!

Doamne bun, fără de Tine,
În lupta-mi singur, de-a trăi
Şi-orice dureri, a-mi depăşi,
Oare, ce s-ar fi ales de mine
Când m-aflam pe căi străine,
Neştiind iubirea, a-Ţi preţui?

Dar, în dragostea cea mare
Doamne bun, Te-ai îndurat
Şi m-ai scos din greu păcat,
Şi-n jertfa-Ţi cea sfinţitoare
Mi-ai dat şansa prin salvare,
De-a fi-n har, răscumpărat!

Vieţii-mi grele, ce-n furtună,
S-a încumetat, ca să reziste
Şi-n lumea aceasta să existe,
Doar iubirea-Ţi sfântă, bună
'Ngrijita-mi viaţa să n-apună
Peste-atâtea, vremuri triste!

Şi-acum Doamne, lângă Tine
Viaţa-mi vreau ca s-o trăiesc,
Prin credinţă-n sus să cresc
Spre-orizonturi, mai senine,
Ce-s prin har de farmec pline
Căci merg spre Raiul ceresc!

Flavius Laurian Duverna
15 martie 2014