Ceru-nstelat ...
E pajiştea mea de noapte.
Plină de flori luminate,
Ele-mi clipesc un salut bucuros,
Din feţe strălucitoare, minunate.

Ele-mi sunt prietenii,
Care m-aşteaptă,
Să mergem împreună mai sus de locul lor,
Să ne-nchinăm în slavă,
În cânt de bucurie,
Celui ce e Mântuitor.

Să ne-nchinăm în adorare,
Ele-n lumini şi eu cântând de dor,
Şi astfel facem împreună,
O luminoasă adunare.

Pline de pace şi de bucurie,
Ne întoarcem spre pământ cântând,
Ele rămân în sferele-nalte,
Eu mă despart de ele, în Duhul zburând.

Mâine...? Iar vom petrece,
Împreună vom zbura spre înalt,
Ele-luminiţe, eu cu-a mea cântare,
Să ne-nchinăm Domnului ce-n rugă ne-a chemat.





...Rugă de noapte...