Va fi o mare sărbătoare


Va fi o mare sărbătoare
Și cerul tot va triumfa
Atuncea când Isus apare
Ca să-și adune, oastea Sa

Va fi ceva deosebit
Solemn, profund, tulburător...
Celor ce sunt pe acest pământ
Deloc, nu le va fii ușor...

Unii, vor fi înspăimântați
Și cu durere vor striga
Și vor privi descurajați
La tot, ce se va întâmpla

Semeni de-ai lor, vor fii răpiți
De îngerii, ce-n goană vin,
De pe pământ vor fii suiți
Sus, înspre Domnul lor, divin.

Pe nori, va fi o ceată mare
Care, spre ceruri va zbura
Spre frumusețe și splendoare
Cu Domnul, se vor bucura

Toți cei rămași amar vor plânge
Clipa cea mare a sosit,
S-or apuca, spre cer să strige
Dar e-n zadar, totu-i sfârșit

Nimic nu se mai poate face
Cei ce-au rămas nu vor scăpa
Căci Domnul, nu răspunde, tace
Și Iadul, îi va aștepta

Toți strigă tare, îngroziți,
Isus, să le aibe de știre
Dar, ei rămân jos, părăsiți,
Privind spre aleși, cu uimire,

Ei, urcă lin, înconjurați,
De îngerii ce i-au răpit,
Sunt într-o ceată adunați
Ceasul cel mare, a sosit

Mâhnirea care au simțit-o
Când cei dragi lor, jos, au rămas
Durerea, care au trăit-o
De plânsul, ce-l aveau în glas

Toate s-au șters din mintea lor
Și într-o clipă le-au uitat,
Căci vine Domnul Domnilor,
Se arată, marele Împărat!

Și cerul Îi sărbătorește
Pe cei ce sunt biruitori,
Chiar, Domnul Vieții Îi primește
Căci ei vor fi nemuritori

Lor, îngerii le vor cânta
Cu toți vin din necazul mare
Domnul, Îi va întâmpina
Sus pe a norilor cărare

Să-i ducă-n Patria Cerească
În slujba Lui, acol' să fie
De ce-a fost rău, să-I izbăvească
Și sa trăiască-n veșnicie.

Amin

Câmpia Turzii, 20 ianuarie 2014