Zborul Înalt
Autor: Alexandrina Tulics  |  Album: Cârje de stele...  |  Tematica: Laudă și închinare
Resursa adaugata de sanda_tulics in 30/01/2014
Se plimbă pe ape, cu roua în aripi,

Cu gâturi-catarge îmbrăcate în alb,

Le leagănă valul pe sloiul de gheaţă,

Se-nalţă şi ... zboară în strigătul dalb...

Deschid ... aripi-albe ... ca nişte stele !

Rotesc... cântul iubirii în zbor,

Se duc... înspre lumini ascunse de nor...

Dar se-ntorc în alb-constelaţii,

De-al apei curat,- legănat - dor.

... Veghează-n plutire, meditând în visare,

Şi nu ştii: Dansează în vals - mângâiat?

Deasupra de ape, de tot ce-i... puhoaie...

Visează la ... Zborul Înalt...











Un zbor al sufletului în splendoarea Duhului Sfânt ... unii dintre noi se regăsesc în zborul acesta în rugi îndreptate spre cer, spre Creator...
Un sentiment, ce te face să plutești pe aripile ruăciunii ! Frumos ! Domnul să vă binecuvânteze !
Adăugat în 30/01/2014 de viorel1977
Amin! Frumos zbor, ravnit si binecuvantat! Domnul sa te rasplateasca draga mea!
Adăugat în 30/01/2014 de lboltasu
Le leagănă valul pe sloiul de gheaţă.... me-a plăcut mult această figura de stil de esenţă metaforică! Multă pace!
Adăugat în 30/01/2014 de lilihiticas
Simţăminte înnălţătoare, mult dorite, versuri originale, în stilul poetei Sanda Tulics, fiţi binecuvântată.
Adăugat în 30/01/2014 de floridinmaracineni
Minunat zbor, în Domnul, spre „ lumi ascunse de nor...”Domnul să te răsplătească, sora mea dragă, pentru minunata călătorie de care am avut parte citind aceste deosebite versuri.
Revin din zbor, cu miresme de-Acasă,
Să-mi fie balsam și alin
Pentru rănile care în suflet m-apasă,
Pentru dorul în care suspin.
Adăugat în 30/01/2014 de ana_haz51
De multe ori m-am visat zburând. E nemaipomenit de bine şi de plăcut, şi mai ales atunci când vrei să te înalţi mai sus, pentru a atinge nişte obiective care le ai în minte. Domnul să ajute pe toţi copiii Săi sinceri, căci ei vor avea parte de zborul real spre plaiuruile veşniciei

Multe binecuvântări!
Adăugat în 31/01/2014 de Duverna
Tuturor ce ''au zburat'' cu mine le sunt recunoscatoare, caci acest zbor este desprinderea sufletului in rugaciuni spre Dumnezeu. Lebedele {in poezie} sunt surorile si fratii in Domnul, care isi duc fericirea ca niste barcute{catarge imbracte in alb} si pe ape, si pe sloi de gheata, si-n vazduh,{ indiferent de situatia in care se afla}, plutind aproape de tronul domniei Domnului unde n-ajunge aer toxic ci doar oxigenul Duhului Sfint.
Am zburat in vis ca si dumneavoastra frate Duverna si cred caci si cind dormim , sufletul vegheaza, se roaga in Duhul Domnului , si aceasta actiune este trimisa creierului ca ,extaz sfint...zborul.
Adăugat în 31/01/2014 de sanda_tulics
Am revinit la bază încântat
După un zbor pe vers înaripat.

Multă binecuvântare!
Adăugat în 01/02/2014 de Felix
Este o placere sa citesti o poezie, care este o arta, un amestec de sentimente impletit cu doza necesara de imaginatie, gingasie, dar si putere! Domnul sa va binecuvinteze si sa va pregateasca de zborul final!
Adăugat în 08/09/2016 de glossa
...Singura bucurie în scrierea versului este că ''cineva îți înțelege mesajul așa cum îl trăiești ,așterni.
Sunteți unic, mulțumesc, smerit.(Glossa)
Adăugat în 08/09/2016 de sanda_tulics
Statistici
  • Vizualizări: 1300
  • Export PDF: 10
  • Comentarii: 10
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni