Jertfe fragile din războiul spiritual
Autor: Marinau Daniela  |  Album: Martiri, pietre prețioase  |  Tematica: Trezire si veghere
Resursa adaugata de loredanam in 03/01/2014
Jertfe fragile din războiul spiritual

În stihuri străvechi, aedul cânta
Despre plecarea spre-asediul Troiei:
Cum vântul în pânza triremei sufla,
După arderea Ifigeniei.

Biblia zice de-o fiică-unică,
Sacrificată după biruință,
Căci își primise tatăl cu muzică:
Pe cel ce-a promis-o prin juruință.

Domnul n-a trimis îngerii sfinți
La Iefta, cu-o oaie, ca la Avraam,
Fata și-a plâns fecioria în munți
Două luni, fiind arsă, apoi, pe altar...

Într-o baladă veche, românească,
Este legenda unei mănăstiri
Ce, noaptea, a putut s-o biruiască,
Prin prețul unei supreme jertfiri:

Blânda Ana c-un prunc nenăscut-
Familia lui Manole, dragă,
A fost îngropată, de vie, în zid,
Spre-a dăinui biserica-ntreagă.

Perpetua și Felicitata-
Creștine cu-avere și-onoare,
I-au adus, lui Isus, jertfa toată,
Fiind ucise, -n arene, de fiare.

De Trinitate-au fost felicitate:
Și au primit cununa de martire,
Aureola Vieții fără moarte,
Mileniul, o vecie-n fericire!

Și-n timpul modern, plin de har,
E câte-o jertfă mesianică:
O soție, o fiică de misionar:
Ucisă-n India, stinsă-n Africa.

De ce-i așa, Isuse? Tu o știi!
Cu fețe ude de-al prigoanei val,
Vedem jertfe de femei și copii,
În războiul crunt, spiritual.

Din istorie-avem un răspuns
Ca să n-acceptăm duhul fricii:
„Căci sângele martirilor, curs,
E sămânța vie-a Bisericii!”

Amin!
Sper că nu s-a poticnit nimeni în faptul c-am început poezia creștină cu o strofă despre războiul Troiei, pentru care regele Agamemnon ar fi sacrificat-o pe țărm pe Ifigenia(fiica lui, prima născută) , potrivit unei profeții, ca să aibă vânt corăbiile.(deși erau trireme și aveau vâsle, aveau și pânze). Este un fel de prefigurare legendară a jertfei reale a fiicei lui Iefta... Dar orice război poate fi o metaforă pentru cel spiritual care, se pare, cere multe jertfe, chiar și de copii. Iar legenda meșterului Manole este o intuiție a faptului că trupul spiritual al Bisericii s-a înălțat pe jertfe „pe temelia apostolilor și prorocilor, Piatra din vârful unghiului fiind Domnul Isus Cristos”. Doamna Felicitata, dintre martire, iese în evidență prin tăria ei în Domnul: mai întâi i-au ucis în față pe cei șapte fii, apoi au martirizat-o pe ea, pentru Cristos...Iar Vibia Perpetua, împreună cu sclava ei, soră de credință, au fost martirizate ca lăuze: în urma lor au rămas doi nou-născuți orfani, dar binecuvântați de Domnul. (A se citi „Graiul martirilor creștini” pentru mai multe amănunte). Iar biografia lui Hudson Taylor(misionarul Chinei interioare) este chiar șocantă: în China i-au murit soția (prima), prima fiică, încă un bebeluș și un fiu, ca jertfe în greul război spiritual. De curând am citit de o martiră indiană, însărcinată, mâncată de canibalii cărora tocmai voia să le vestească Evanghelia....Mai demult, am aflat de o misionară suedeză moartă în Africa, iar fetița nou-născută i-a fost părăsită în junglă de tatăl căzut de la credință. Dar, acea copilă a supraviețuit crescută de indigeni și a devenit și creștină, și-a întors ulterior tatăl la credință....Și câte jerfe neștiute de noi sunt....
Draga sora Daniela, esti o scumpa si o talentata, nu are nimeni motiv sa se poticneasca de frumoasele versuri pe care le scrii cu atata daruire. Daca cineva va spune ca se poticneste in talentul si daruirea cu care scrii pot sa spun ca acel om este un invidios, ai talent, ai cultura, stii aborda orice subiect, imi place ca spui lucrurilor pe nume. Se vede clar ca esti o femeie pregatita si o persoana care il iubesti pe Domnul Isus. Eu iti doresc un an cat se poate de bun si Isus sa te protejeze mereu.
Adăugat în 03/01/2014 de florenta.sarmasan
Referitor la poezia mea, da, este o inspirație din pasajul de la Iacov, cât și de pe R.C. [ eu fiind doar un martor ocular, de fapt am asistat la o discuție. ] Bine , că s-a terminat toate prin Harul Domnului ! Nu postați !
Vă felicit pentru versurile filosofice de sus !
Adăugat în 04/01/2014 de viorel1977
,, De ce-i așa, Isuse? Tu o știi!
Cu fețe ude de-al prigoanei val,
Vedem jertfe de femei și copii,
În războiul crunt, spiritual."

Creştinismul a fost întemeiat pe jertfă, şi Jertfa supremă a fost Mesia, în persoana umană a lui Isus Hristos, Mântuitorul, ca exemplu pentru toate veacurile până la sfârşitul lumii.

Cu tot respectul sfânt!
Adăugat în 04/01/2014 de Duverna
Viata martirilor este un exemplu pe care nu stiu citi dintre noi l-am putea urma..
Luate fiecare in parte scot in evidenta o iubirie pina la sacrificiu pentru Mintuitor. Oare mai sunt printre''modernii '' crestini ,vieti daruite pina la moarte?
versul este frumos,bogat,coningator si pedagogic. Felicitari !
Adăugat în 04/01/2014 de sanda_tulics
Cand moare un despot, ia sfarsit si puterea lui. Cand se stinge un martir, stapanirea lui abia incepe.
Adăugat în 04/01/2014 de COSTELMARYA
Va multumesc, dragi surori, stimati frati, pentru incurajarile dvs deosebite!
Adăugat în 04/01/2014 de loredanam
Statistici
  • Vizualizări: 1075
  • Export PDF: 11
  • Comentarii: 6
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni