Râsul nopții
Autor: Victor Bragagiu  |  Album: Cărare de suflet  |  Tematica: Incurajare
Resursa adaugata de bragagiu in 20/11/2013
Linxul încordat pe brațe
Ce se-ntind peste cărare
Visele vrea să-mi înhațe
Și privirea pentru Soare.

Înghețați, spălați în Lună
Ochii galbeni mă fac țintă,
Iar în juru-mi tihna sună
Și înmiresmează-a mintă.

Pe alăturea de mine
Stau cuprinse-n neputere
Înnoptatele suspine
Cerând lapte, cerând miere.

Mi-a sărit o frică-n spate
Simt pericolul, dar nu-l văd
Și mă rog de libertate
Din orbirea mea absurdă.

Simt suflări de fiară-n ceafă
Ghearele le-aștept în groază
Cugetarea-mi filosoafă
A pierdut rune* de rază.

De mă strâng în mine încă
Cu tot sufletul, cu lutul,
Iar neștirea îmi mănâncă
Și sfârșitul, și-nceputul.

Mă-ntâlni însă-o poiană -
Crengile s-au dat în lături,
Văd în depărtări de toamnă
Ale stelelor omături.

Din văioagă-aud cum murgii
Scurt nechează prinși în piedici,
Calea Robilor, văd, curge
Înspre munți enciclopedici.

Iar din pași târzii de oră
Undeva se dă de veste
Ori că iele trag la horă,
Ori că zmei stau pe poveste.

Trag văzduhul prins de vraja
Nopții stelelor vibrânde
Mulțumind în gând de Straja
Ce îmi este pretutindeni.

Am privit în urma sorții
Ce-n pădure se scufundă
Și am râs - căci râsul* nopții
Nu era decât o umbră.

*râs -(aici) linx
* rúnă f., pl. e (got. runa, lucru ascuns, germ. runen, pl.).
Pl. Vechile litere ale Germanilor și Scandinavilor.
Sursa: Scriban (1939) |
DL SA VA BINECUVINTEZE TARE IMI PLAC VERSURILE DV HAR SI PACE
Adăugat în 21/11/2013 de tomacoca
Complicat dar fascinant ! Bâiguind prin ceață, îndraznesc sa întrezăresc un joc de imagini cosmice ce prefigurează lupta dintre bine și rău în care poetul este victimă și parte în același timp, confortat de metafora Strajei care ascunde în ea soluția zbuciumului neputincios în fața dezlănțuirii încercărilor...
Felicitări pentru perseverența și consecvența D-voastră, frate Victor! Multa Pace!
Adăugat în 21/11/2013 de cristianagape
Fantasmele noptii, teama de intunericul noptii pot fi adevarate spaime. Dar Dumnezeu Vegheatorul ne pazeste pretutindeni.
Adăugat în 21/11/2013 de francu.cristina
"Calea Robilor, văd, curge
Înspre munți enciclopedici."Revine mereu aceasta idee, in poemele dvs: ca persoanele "carturaresti", adica...mai scoliti sau mai cititi sau....semidocti sunt automat legalisti sau farisei(robi). Ma mira aceasta prejudecata de la cineva care, inainte de a scrie versuri, i-a citit totusi pe Eminescu, pe Arghezi, poezii populare, etc. Din nimic, numai Dumnezeu poate crea. Noi, oamenii, putem doar modela inspiratia divina primita, in cuvinte invatate de la alti oameni...Doar nu inventam cuvinte, limbile umane sunt tot creatia lui Dumnezeu....Sper sa nu va suparati, poezia este foarte frumoasa si muzicala, ca toate poemele dvs!
Adăugat în 21/11/2013 de loredanam
Va multumesc pentru lamuririle din mesaj!...Dvs va referiti doar la "Carturarii si fariseii..care.... sed pe scaunul lui Moise", pe care-i mustra Domnul...
Adăugat în 22/11/2013 de loredanam
Statistici
  • Vizualizări: 863
  • Export PDF: 7
  • Comentarii: 5
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni