Ai milă de mine, Doamne,
și mă iartă,
pentru a mea nepăsare
care Te doare;

Pentru a mea comoditate,
care mă îndeamnă,
să mă simt bine,
înainte de toate.

Pentru lipsa mea de curaj,
ca să dau mai mult decât am în plus.
Pentru felul meu trist
de al urma pe Isus.

Orice fac...
numai să nu mă coste,
să nu mă doară,
oare cât bine am refuzat să fac,
ultima oara?

Oare câtă comoară, am pierdut?
În afară de cuvintele mele de bine,
Doamne cât de des fac ceva pentru Tine?

Că parcă-nvăț întruna,
numai că nu țin minte,
și cânt și știu și pot,
numai că nu prea fac...

Ai milă de mine Părinte,
adu-mă la a Tale cuvinte,
pe calea Ta să merg cu-adevărat.