Azi se împlinesc trei ani de când am postat prima mea poezie la ”Resurse creștine”. Practic - de când mi-am adus versurile la lumina zilei. Paralel mai postez (arareori) la „Versuri creștine”. Am avut aici zile mari și nopți abisale. Minimum de vreo șase ori (din pricina necunoașterii limbii și a gramaticii) am vrut să lepăd și postarea și scrisul îndeobște. Dar a insistat soția (care nu e vorbitoare de română, dar e prima ascultătoare a tuturor scrierilor mele), copii mai mari și, bineînțeles, Dumnezeu. Mai puțin de un an în urmă (în decembrie) am postat ultima( cum mă gândeam) poezie. Chiar și cuiul l-am bătut de a atârna lira pentru totdeauna. Dar un comentariu mi-a schimbat hotărârea complet. Sora Cristina Francu, care apoi m-a ajutat și mă ajută enorm să trec oribilele mele erori de limbă, mi-a fost slova lui Isus, care m-a mai înfiripat. Ce va fi mai departe nu știu, numai Dumnezeu știe. Dar vreau să-I mulțumesc lui Isus pentru anii aceștea. Numaidecât vreau să mulțumesc redactorilor acestui site. Frați și surori, care m-ați onorat și susținut prin comentariile D-voastră sincere, încredințându-mă că nu-s doar un măzgălitor de hârtie, din numele lui Isus, vă mulțumesc. Citindu-mi prima mea poezie postată și ceea ce scriu acum sunt cel puțin uluit. Și îmi permit să vă dau un sfat: nu dați întâietate religiei în fața Credinței D-voastre. Credeți-vă Credința și ve-ți descoperi frumusețea nu numai în jurul vostru, ci și în inima D-voastră. Nu poeziile și cântările sunt spre slava lui Isus, ci anume fericirea mulțămitoare că tu faci ceva ce ar fi imposibil pentru tine. Mulțumesc tuturor cititorilor și autorilor de pe site. Dumnezeu să vă binecuvânteze. Amin!