Interfața site-ului a fost îmbunătățită și mai sus vedeți săgeți care indică unde se află acum fiecare element principal de navigare și căutare.

Antireligioasă
Autor: Victor Bragagiu  |  Album: Rugăciune în Cale  |  Tematica: Zidire spirituala
Resursa adaugata de bragagiu in 29/05/2013
O noapte grea pe sol turnată
Încovoie copacii strâns
Că orice apă zbuciumată
Răsună parcă numai plâns.

Apasă lut și conștiință
Îndoaie frica în cuibar
De rugăciunile-n credință
Parcă s-ar spune în zadar.

Pierdut e-un univers de scamă
În încruntatele tăceri
Cu judecata de la vamă
Neiertătoare de căderi.

În care nimeni nu afrontă
Măcar și un ecou de val
Și îngeri cu aripi de fontă
Vestesc cu glas monumental.

Că șopotește-ascunsă marea
În întunericul măreț
Unde-i regină întâmplarea
Când frânge sorțile semeț.

Mi-i groază să-mi ridic privirea
Să nu mi se lovească-n zid
Curgându-și lacrimă iubirea
În leacul de alcaloid.

Mă strâng spre jos în humă multă
De teascul negru-nspăimântat
Cu-o teorie mai ocultă
Împestrițând fraze de sat.

E doar sfârșit - final la toate
Ce-ar tinde ochii spre frumos
Când doar speranțe deșănțate
Bolborosesc ceva spumos.

Dar cine să le înțeleagă
Ca ancore să fie-n vieți
Ca dintr-o lume de desagă
Să prindă cerul în peceți.

Realitatea aricește
Oricare vis și simțământ
Eu plâng atât de omenește
Supus de lanțuri din pământ.

„Ridică-te cu văzu-n zare
Din tânguiri de țintirim,
În jurul tău e-așa splendoare
Curcubeindu-se sublim.

Nemăsurata frumusețe
Așteaptă - sufletul aripi
Să-ntindă-n ore de tristețe
Ca zboruri noi să-ți înfiripi!”

„Cum pot eu, Doamne, ca să cred în
Nerezolvate nesfârșiri
M-aș îmbăta numai cu miedul
Din hâtrele închipuiri.

Nevăzători ca și orbeții
Prin noapte strângem rădăcini
Și-n așteptarea dimineții
Ne chinuim să fim creștini.

Așa ni-i dat și nu ne-ndreaptă
Dangătul sfintelor chemări
Când o religie mai dreaptă
Ne este țelul din visări.

Culegători umili de milă
Strânși într-un ghem de embrion
Cu văzurile de argilă
Proptite-n gradul de amvon.

Aceasta este viața noastră
Întemnițații în destin
Obloanele de la fereastră
Sunt scuturile de suspin...”

„Urăște-ți orice fel de vicii
Din mucedele temelii,
Dezdoaie-te din artificii
Pe raze-n bolte azurii.

Priviri ți-oi da, ți-oi da virtute
Să înțelegi și să cuprinzi
Uimirile când pe-ntrecute
Vor face pulberi prin oglinzi.

Să te prelingi în infinitul
Neasemuitelor culori
Pierzându-ți jugul și urâtul
Falsificatelor valori.

Mai sus de orișicare boală,
Neatins de geamătul beteag,
În necuprinderea astrală
Zdrobindu-ți faptul de iobag.

Obișnuința alierii
Să nu-ți sufoce anverguri -
Tu ești stăpân peste materii
Nu cerșetorul de lături.

Credința numai te înalță
Din cimitiruri omenești,
Învață iar să crești în Viață
Nu vierme orb să te târăști.

Nu sta în bocetul nemernic
Cu așteptările de rai:
Un credincios e-atotputernic
Nu vaietul de putregai!!!”
Este un altfel de indemn spre cer, mai dur mai frontal ,dar ...trezeste!
Adăugat în 29/05/2013 de sanda_tulics
Minunată poezie. Bine adusă în lumină religia formelor moarte în care trăind omul ajunge în cimitirul veșnic. Bine și tainic descoperit ,prin două cuvinte(gradul de amvon)omul care propovăduiește formele moarte,cel ce are cheile împărăției Cerului dar nu intră nici el și nu lasă nici pe alțiisă intre
Ca obiecție. Domnul apus la îndemâna noastră puterea Lui să o folosim prin rugăciunea aprinsă a celui neprihănit și prin darurile Duhului Sfânt, dar ATOTPUTERNIC ESTE UNUL SINGUR!!!.Unii vor ajunge să stea la drepta Domnului dar și atunci UNUL SINGUR ESTE ATOTPUTERNIC!!! Acel „pot totl în Cristos care mă întărește”vorbește despre biruința împotriva ispitelor și păcatului. Pavel spune că atunci când ne vom întâlni cu EL vom fi ca EL,dar și atunci UNUL SINGUR ESTE ATOTPUTERNIC.
Veghează ,într-o mâncare oricât de bună ,un strop de otravă poate aduce moartea.
Veghează ,biblia nu vorbește decât despre un ATOTPUTERNIC scris cu literă mare nu și despre un atotputernic scris cu literă mică.
Poeții acestei lumi pot să scrie orce,oricum și sunt cu atât mai prețuiți, dar poetul creștin, așa cum
toate manifestările vieții lui trebuie să fie în perimetrul scripturii și în lucrarea poetică TREBUIE să
se lase îngrădit de scriptură, să explice și să poatăfi înțeles șiexplicat prin scriptură.La fel ,nu putem vorbi despre credința celor din vechiul testament spunându-i „crez”și despre credința nou test.spunându-i„credință ”pentru că biblia nu face această diferențiere.
Am scris aceste rânduri cu dragoste pentru ADEVĂR,pentru tine,pentru noi toți care te citim cu plăcere darmai ales pentru cei care nu cunosc scriptura și care s-ar putea să te citească și să acumuleze mici înv.nescripturale.
Cu dragoste neprefăcută,fratele Cornel.
Multă pace!
Adăugat în 29/05/2013 de hazcornel
Din nefericire , in aceasta poezie lipseste solutia divina, umanul este tot ceea ce strabate orice rand de la prima pana la ultima strofa. Titlul este extrem de realist, intr-adevar antireligioasa. Multa Pace stimate frate Victor.
Adăugat în 29/05/2013 de cristianagape
"Nevăzători ca și orbeții
Prin noapte strângem rădăcini
Și-n așteptarea dimineții
Ne chinuim să fim creștini." Acestei poezii ii lipseste optimismul dvs solar, forma de pastel crestin cu care ne-ati desfatat pana acum!Este prezenta doar polemica si critica unei religii moarte, cu jumatate de inima..Dar, sa stiti ca in viata, uneori Domnul Se ascunde si te lasa prin pustie in aparenta singur, ca sa te incerce si sa-ti vezi inima, caci El ti-o cunoaste..Perioadele de uscaciune apartin si ele experientei crestine, testul pustiei..
Adăugat în 29/05/2013 de loredanam
Versurile sunt o poezie adevărată,ca de obicei,minunate.Mesajul,pentru mine, este un îndemn în plus la veghere,un mesj necesar pentru această vreme.Domnul să te binecuvinteze,frate Victor și
mulțumesc pentru urare și apreciere.
Adăugat în 30/05/2013 de ana_haz51
Statistici
  • Vizualizări: 896
  • Export PDF: 7
  • Comentarii: 5
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni