E fericit un om îndepărtat
De orice rău și-n Domnul ce se-ncrede,
Cu Isus el va fi împrospătat
În tot ce știe, năzuiește, vede.

Ferice-s cei care-n căminul lor
Zidiră sinceri Dragostea în stare:
Soțul va sta măslin înfloritor,
Nevasta – ca o viță roditoare.

Copiii ca lăstarii le vor fi
Și îi vor bucura în fericire,
Așa sunt cei ce-n fiecare zi
Nu au uitat să crească în Iubire.

S-or avânta spre zările-azurii
Ca zborul înălțat de primăvară,
Își vor vedea urmașii din copii
Și binecuvântarea peste țară.