Te chem durerea să mi-o vezi
Autor: Greta Andreica  |  Album: Zbatere spre biruinta  |  Tematica: Diverse
Resursa adaugata de Greta_Andreica in 17/04/2013
Mă zbat între viaţă şi moarte
Între două lumi, alăturate, paralele,
Iar gânduri se frământă a mă împarte,
Să nu-mi continui drumul către stele.

Cu frământări, cu pofte, cu strădanii,
Mergând spre Infinit… şovăitor,
Pe drum de stele, printre lungi jelanii,
Port chipul Tău şi frica să nu mor.

Însingurată în mijlocul mulţimii,
Îmi strâng iubirile la subsioară…
Aud bătaia caldă, în tăcerea humii,
Şi tot lăuntru începe să mă doară.

Iar vântul bate, marea se înfioară
Şi valuri uriaşe se lovesc de ţărm,
Mă cuibăresc cu spaimă, a câta oară?
Şi Te aştept să-mi dai un nou îndemn.

Cu praf de lună pe obrajii umezi…
În tremur tainic şi nepământean,
Te chem să vii… şi să lucrezi…
Că timpul trece, iar eu mor cu fiecare an.

Greta Andreica
Zalau 04 aprilie 2013
Domnul ascultă întotdeauna și răspunde când strigă un smerit copilaș al Său. Versuri care îndeamnă la cercetare, pocăință și rugăciune pe cei vârstnici ca și pe cei tineri pt. că nimeni nu știe ce aduce ziua de mâine.
Adăugat în 17/04/2013 de Ioanhapca
Fiți binecuvântată pentru aceste gânduri transpuse frumos în versuri. O chemare, în general, poate fi considerate ca o rugăciune(sau chiar rugăciune) Sunt trei răspunsuri la o chemare: DA, NU, NU ÎNCĂ/
O zi bună/Cu drag George Cornici
Adăugat în 17/04/2013 de geocornic
Se simt notele calde ale sufletului ce îşi destăinuie frământarea, lupta dintre firea pământească şi cea dumnezeiască (exprimată atât de bine prin: “Între două lumi, alăturate, paralele” şi “Cu frământări, cu pofte, cu strădani”i), teama, dorinţa.
Mersul şovăitor spre infinit se vrea a fi altfel de aceea se naşte şi dorinţa: “Te chem să vii… şi să lucrezi…/Că timpul trece, iar eu mor cu fiecare an.” Moartea aceasta poate fi cea fizică datorată îmbătrânirii sau poate fi cea a firii pământeşti care e obligatorie şi necesară celui ce vrea să-şi sfârşească umblarea în Cer, alături de Isus.
Adăugat în 17/04/2013 de francu.cristina
Poezia aduce aminte de George Bacovia, dar finalul introduce rugaciunea si cu ea si ideea unui final pozitiv. Multa Pace!
Adăugat în 17/04/2013 de cristianagape
"Cu praf de lună pe obrajii umezi…"Stii ca luna este simbolul vechii legi, desfiintate, dar lacrimile pocaintei sa spele acest praf stravechi si sufocant! Multa pace!
Adăugat în 17/04/2013 de loredanam
Statistici
  • Vizualizări: 869
  • Export PDF: 2
  • Comentarii: 5
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni