Cu Domnul după gratii- Paşi spre libertate
Autor: Florența Sărmășan  |  Album: Amaraciunea necredintei  |  Tematica: Zidire spirituala
Resursa adaugata de florenta.sarmasan in 28/03/2013
Paşi spre libertate


Fraţii mereu ne-au căutat
De câte ori se permitea,
Căci legătura s-a păstrat
Şi asta ne încuraja.

Nu eram singuri, părăsiţi
Şi Domnul semne ne dădea.
Aveam fraţi şi părinţi iubiţi
Care pe rând ne căutau.

Arestul mai uşor părea
Căci timpul cel mult a trecut.
Zilnic pe-o filă se nota
Cât noi mai aveam de făcut.

Dar vine ziua mult visată:
Fratele se eliberează.
Inima lui este-ncercată
Şi se întreabă ce urmează.

Plângând noi doi ne-am despărţit,
Cu ceilalţi s-a îmbrăţişat.
Sfaturi i-am dat şi le-a primit,
Spre libertate a plecat.

Îi este greu să se pornească
Deşi atâta şi-a dorit.
N-ar fi vrut să mă părăsească
Dar iată, clipa a venit.

În faţa porţii stă, priveşte.
O parte din inima sa
Dincol’ de ziduri se găseşte
La prietenul ce rămânea.

Câte versete am citit
Şi câte imnuri am cântat!
Ne-am ajutat, ne-am sprijinit
Şi la greu ne-am încurajat.

Noi împreună ne rugam
Ca Domnul să ne ocrotească.
Prin rugă noi putere aveam
Să ispăşim lunga pedeapsă.

Al lui frate aici rămâne
Da-n rugăciune-l va purta
Ca totul să treacă cu bine
Ca să poată şi el pleca.

Nu mai aveam de ispăşit
Decât un an -iute trecea.
El a ieşit şi-i fericit
Dar oare, spre ce se-ndrepta?

Dar cineva îl aştepta,
Care o mână i-a întins.
Era un frate ce ştia
-Emotiile l-au învins-

Un frate ce ne vizita.
Acum la poartă a venit
În casa lui ca să îl ia
Şi să-i dorească "bun venit".

Ochii de lacrimi s-au umplut
Căci Domnul lui nu îl lăsa.
În ultimul timp, foarte mult,
Iubirea Domnului simţea.

O vreme aproape aici a stat,
Cu fratele s-a sfătuit.
Spre-ai mei părinţi el a plecat,
Aici cu drag a fost primit.

O viaţă bună, liniştită
În casa noastră-l aştepta.
Era viaţa mult dorită
Pe care el mult şi-o dorea.

Ca şi un fiu a fost primit.
Ai mei încredere aveau;
Părinţii loc i-au pregătit.
Ca fraţii ne considerau.

Aici tot au modificat,
Munceau pe rupte şi trudeau.
Toţi trei au plâns şi s-au rugat,
Momentul meu îl aşteptau.

Ca poartă să fie deschisă,
Eu să fiu liber şi iertat.
Şi slobozenia mult promisă
S-o preţuiesc neîncetat.

Pe Dumnezeu să-l preţuiesc,
În slujba Lui mereu să stau
Şi în credinţă să trăiesc
Şi inima mea să I-o dau.

va urma
A sosit clipa eliberarii prietenului, el ar fi preferat sa plec eu primul, o parte din inima lui a ramas alaturi de mine.
Despartirea pentru un an a fratilor de credinta produce atata nostalgie...ca sa fie si mai mare bucuria revederii!
Adăugat în 28/03/2013 de loredanam
Statistici
  • Vizualizări: 934
  • Export PDF: 9
  • Comentarii: 1
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni